Există întâmplări care par desprinse dintr-un film SF, dar sunt reale: o femeie de 80 de ani din Hokkaido a crezut că este iubită de un astronaut și a trimis bani pentru a-i salva viața. Escrocheriile sentimentale s-au rafinat odată cu apariția internetului: dragostea virtuală a devenit teren fertil pentru înșelătorii sofisticate, iar victimele pierd nu doar bani, ci și încrederea în oameni.
De la primele dialoguri digitale până în prezent, metodele de seducție s-au mutat pe ecrane, însă schema rămâne aproape aceeași. Înșelătorii își construiesc identități false și narațiuni bine puse la punct, folosind tehnici psihologice pentru a crea o conexiune care pare reală. Nu contează vârsta, nivelul de educație sau statutul social; oricine caută apropiere poate deveni țintă. Dorința autentică de conexiune și speranța că dragostea poate apărea oricând, chiar între două profiluri online, sunt exact ce exploatează acești traficanți de emoții.
Cazul din Hokkaido este atât tragic, cât și reprezentativ. În iulie, o femeie în vârstă a început o corespondență online cu un bărbat care pretindea că este astronaut. Conversațiile au evoluat rapid într-o relație aparent romantică, iar escrocul a susținut că se află pe o navă spațială, că e sub atac și că are nevoie urgentă de oxigen. Pe baza acestei povești, fizic imposibilă, dar emoțional convingătoare, femeia a trimis circa 1 milion de yeni, adică în jur de 5.000 de lire sterline. Lipsa unei reacții critice la detalii absurde, precum ideea de a cumpăra oxigen în spațiu, arată cât de puternică poate fi iluzia atașamentului creat online.
Autoritățile din Hokkaido au încadrat cazul ca pe o escrocherie sentimentală tipică și au evidențiat vulnerabilitatea persoanelor care trăiesc singure. Recomandarea e clară: fiți suspicioși dacă cineva cunoscut doar online cere bani. Anchetele mai ample arată că aceste înșelătorii nu sunt opera unor indivizi izolați, ci provin din rețele organizate, uneori numite „fabrici de fraudă”, din Asia de Sud-Est, unde persoane sunt instruite să manipuleze emoțiile și banii altora prin conversații persuasive și scenarii bine pregătite. Un fost escroc spune direct: totul se bazează pe încredere și emoție; odată ce le-ai obținut, victima e deja pe jumătate prizonieră a portofelului.
Din această poveste reies câteva observații practice: s-au menționat cifre și date, 1 milion de yeni, luna iulie, Hokkaido, și platforme precum rețelele sociale, locul unde încep astfel de legături. Poliția recomandă prudență în relațiile care trec rapid de la conversație la solicitări financiare. De asemenea, investigații media, precum cea a Sky News, au dezvăluit structuri organizate și tehnici psihologice folosite sistematic, ceea ce reprezintă nu doar informație, ci și avertisment.
Povestea femeii din Hokkaido arată eficiența manipulării emoționale și importanța vigilenței și educației digitale. După ce ai aflat că o persoană fictivă s-a dat drept astronaut și a cerut 1 milion de yeni, merită să verifici autenticitatea profilurilor online înainte de a oferi bani sau informații sensibile. Cum ți-ai modifica comportamentul online în urma unor astfel de exemple?
wow, chiar pare din film dar e real… și chestia cu „astronautul” suna total off, dar oamenii tot cad. eu am citit că multe din astea nu-s doar porumbelari amatori — exista call center-e/platoane unde angajeaza oameni sa tina conversatii zile intregi cu victime, le dau scenarii, fraze emotive, chiar training sa creeze dependenta emo. se folosesc si deepfake-uri audio acum, deci e și mai nasol: poti auzi voce aproape identica cu a cuiva.
pt cei mai in varsta, solutia nu e panicat sau sa interzici netul, e info simpla: verifica profilul pe google, cere apel video real (nu link), nu trimite bani prin metode greu de recuperat (crypto, transfer rapid). daca cere bani pt urgenta, vorbeste cu un prieten sau ruda inainte, ia o pauza de 48h. politia spune ca multe plati se duc in conturi intermediare in SE Asia si e greu de urmat, dar blocajul timpuriu ajuta.
si da, rusinea face parte din problema — victimele se tem sa povesteasca. ar trebui campanii locale, simple, cu exemple practice, nu doar „fiti atenti”. in plus platformele ar putea impune verificari mai dure pt conturi care cer bani. nu stiu, pare logica simpla dar nimeni nu-o aplica cum trebuie. 🙃
vai, ce naivă doamnă, să aibă 70+ ani si să creadă un fals astronaut, să fie sănătoasă totuși.
aha, deci omul s-a dat astronaut… și femeia a trimis 1 milion yeni. nu prea m-ar mira, am văzut chestii similare — unele rețele își cumpără poze cu persoane “ok” de pe siteuri din europa, altele folosesc deepfake pt voce sau video scurte ca sa convinga. vezi să nu bagi bani fără verificat: cere apel video, caută poza pe google image, întreabă detalii pe care doar cineva dintr-un anumit loc le știe (nu doar “de unde ești”), verifică tranzacțiile (poți cere dovada contului bancar etc). multe victime sunt singure sau bătrâni — oamenii din “fabrici” astea au scenarii gata: crize, accidente, taxe urgente. poliția zice chestele astea de ani buni, dar e greu de urmărit banii; uneori banii pleacă prin mai multe conturi din Asia de Sud-Est sau Africa, apoi în cash. deci, da: scepticism + verificări simple, și vorbeste cu un prieten înainte sa dai bani. eu personal bloc pe loc si cer video live, dar fiecare cum se simte. vezi sa nu… și dacă simți că e prea frumos, probabil e o înșelătorie.