Când discutăm despre viitorul muncii, nu vorbim doar despre roboți care redactează e‑mailuri sau despre aplicații care îți creează slide‑urile, e vorba de o transformare profundă în felul în care oamenii și tehnologia cooperează. Studiul EY Work Reimagined 2025, realizat la scară globală și prezentat și în România, ilustrează cât de mult a pătruns inteligența artificială în mediul de lucru, dar și cât de precar poate rămâne acest proces fără o strategie umană bine definită.
Cercetarea EY efectuată în august 2025, pe 15.000 de angajați și 1.500 de angajatori din 29 de țări, relevă date semnificative: 88% dintre angajați utilizează inteligența artificială la serviciu, dar majoritatea o folosesc în scopuri de bază, 56% pentru căutarea informațiilor și 34% pentru sintetizarea documentelor. Numai 5% o pun în practică la un nivel avansat, astfel încât să le modifice în mod real activitatea profesională. Asta înseamnă că, deși instrumentele există, potențialul lor transformator rămâne în mare parte neexploatat.
Pe de altă parte, studiul evidențiază și temeri legitime: 37% dintre angajați se îngrijorează că dependența de inteligența artificială le poate diminua competențele profesionale. Totodată, 64% afirmă că volumul de muncă a crescut în ultimul an, alimentat de presiunea performanței. Iar pregătirea pentru a folosi aceste instrumente eficient este insuficientă: doar 12% declară că au primit instruire adecvată privind inteligența artificială. Nu e surprinzător că 37% recurg la propriile soluții de generare a conținutului sau automatizare la locul de muncă, atunci când organizația nu furnizează, angajații improvizează.
Există o legătură clară între felul în care o companie gestionează resursa umană și beneficiile aduse de tehnologie. EY pune accentul pe „avantajul resursei umane”: firmele care aliniază strategia de HR cu adoptarea tehnologică obțin creșteri semnificative de productivitate, de până la 40% în condiții ideale. Totuși, doar 28% dintre companii sunt pe cale să realizeze o astfel de integrare profundă. Unde cultura organizațională e slabă, instruirea ineficientă, iar sistemele de recompensare nealiniate, avantajele IA se diluează.
În ansamblu, indicatorii privind starea resursei umane s‑au îmbunătățit: scorul de sănătate al resursei umane a crescut de la 55 la 65 (pe o scală 0–100), iar intenția de a demisiona a scăzut la 29%, față de vârful de 43% din 2021 asociat „Marii Demisii”. Aceasta sugerează o stabilizare a pieței muncii, în care majoritatea oamenilor preferă să rămână pe poziții. Rolul liderilor rămâne crucial: în organizațiile care au adoptat IA, 75% dintre angajați percep o viziune clară a conducerii în privința tehnologiei; în schimb, în organizațiile la început de drum, 62% nu simt această sincronizare. Conducerea de echipă, prin grijă și responsabilizare, contribuie cu 44% la sănătatea resursei umane, demonstrând că oamenii contează chiar și într‑un ecosistem tot mai digital.
Investițiile în formare dau rezultate concrete, dar și un efect secundar: angajații care beneficiază de peste 81 de ore de training anual în IA raportează un câștig mediu de productivitate de 14 ore pe săptămână, comparativ cu 8 ore în restul cazurilor. În același timp, aceste persoane au cu 55% mai multe șanse să plece, deoarece abilitățile lor sunt foarte căutate. Soluția pentru angajatori? Pachete de compensare mai sofisticate care să includă acces la tehnologie, flexibilitate și oportunități reale de dezvoltare profesională, astfel încât investiția în competențe să rămână în organizație.
Raportul identifică cinci arii esențiale în care tensiunea dintre factorul uman și IA trebuie gestionată: excelența în adoptarea tehnologiei, învățarea continuă, robustețea resursei umane, cultura organizațională și structurile de remunerare. Organizațiile care performează în aceste domenii obțin „avantajul resursei umane” și transformă potențialul IA în valoare reală. Claudia Sofianu, Partener și lider People Advisory Services la EY România, subliniază că succesul nu depinde doar de tehnologie, ci și de modul în care oamenii o integrează: cultura, învățarea și colaborarea sunt elementele care permit ca IA să genereze beneficii durabile.
EY este prezentă în România din 1992, are peste 1.000 de angajați în România și Republica Moldova și birouri în București, Cluj‑Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. La nivel global, rețeaua cuprinde peste 406.000 de angajați în 150 de țări, cu venituri raportate pentru anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025 de aproximativ 53, 2 miliarde USD. Studiul Work Reimagined 2025 rămâne astfel o radiografie utilă: arată cât de răspândită este IA, dar mai ales cât mai este de făcut pentru ca această răspândire să devină cu adevărat productivă și sustenabilă.
Tendința clară este utilizarea largă a instrumentelor digitale, însă transformarea reală depinde de oameni: pregătire coerentă, lideri angajați și pachete de recompense care să păstreze talentele. Exemple din raport, 88% angajați care folosesc IA, doar 5% utilizare avansată, 64% simt creșterea volumului de muncă, 12% au instruire suficientă și 81+ ore de training generează 14 ore de productivitate săptămânală, ilustrează paradoxul actual. Creșterea capacității organizației de a integra IA nu este doar o problemă tehnică, ci una strategică și umană. Cum crezi că ar trebui să procedeze angajatorii români pentru a echilibra investițiile în IA cu nevoile de retenție și dezvoltare ale angajaților?
Fii primul care comentează