Din București vin discuții intense despre modalitățile de a realiza economii în administrația locală: guvernarea caută opțiuni mai flexibile, care să evite concedierile în masă și să lase decizia la latitudinea primarilor și a președinților de consilii județene. Reforma administrativă a fost dezbătută recent la nivel înalt, iar propunerile au generat controverse între partidele din coaliție.
O propunere care capătă tot mai mult teren în negocieri este simplă: în loc să li se impună primăriilor un număr fix de posturi de eliminat, Executivul ar stabili un procent general de reducere a cheltuielilor. Practic, fiecare edil ar primi libertatea de a decide, în funcție de situația financiară și de necesitățile locale, din ce capitole să taie pentru a realiza economiile solicitate la bugetul de stat. Surse politice citate de Digi24.ro afirmă că această abordare ar răspunde nemulțumirilor exprimate de mai mulți primari, care susțin că nu poate veni de la centru o hotărâre unilaterală privind numărul de angajați care trebuie concediați.
Discuțiile s-au purtat la nivel înalt în coaliție, iar o decizie finală este așteptată în următoarele două săptămâni. Cadrul politic al acestor negocieri a fost tensionat: premierul Ilie Bolojan a propus inițial reduceri semnificative ale posturilor din administrația locală, peste 40% în unele estimări, iar miercuri a prezentat la Palatul Victoria un scenariu concret, peste 13.000 de posturi eliminate, echivalentul a aproximativ 10% din totalul posturilor ocupate la nivel local. Propunerea a întâmpinat opoziție din partea partenerilor de coaliție, în special a social-democraților, care au pledat pentru un ritm mai moderat: reduceri de circa 25%.
Sorin Grindeanu a dus la Cotroceni varianta social-democraților și a discutat-o cu președintele Nicușor Dan în întâlnirile de marți cu liderii coaliției. În esență, negocierile au confruntat două viziuni: una mai strictă, axată pe reducerea rapidă și structurală a personalului și a costurilor, și alta mai pragmatică, care preferă un cadru flexibil pentru a permite autorităților locale să-și gestioneze propriile ajustări. Reprezentanții politici văd în noul scenariu, reducerea procentuală a cheltuielilor, o soluție de mijloc menită să tempereze protestele primarilor, păstrând totodată disciplina bugetară.
Rămân însă întrebări practice: cum se va defini exact procentul de reducere a cheltuielilor, ce sectoare din administrație vor fi vizate prioritar, cum vor fi evaluate efectele asupra serviciilor publice locale și ce mecanisme de control vor fi implementate pentru a preveni tăieri care să afecteze funcționarea esențială a primăriilor și consiliilor județene. Există și aspecte legate de calendar: decizia finală ar urma să fie luată în două săptămâni, dar implementarea, monitorizarea și eventualele contestații locale pot complica procesul.
Dezbaterile privind reforma administrației locale reflectă tensiunea mai largă dintre eficiență și autonomie locală. Elemente concrete din acest caz: Ilie Bolojan a propus reduceri care ar afecta peste 13.000 de posturi, social-democrații au susținut un prag de 25%, iar varianta aflată în negocieri ar impune un procent de reducere a cheltuielilor, nu un număr fix de posturi. Această diferență de metodologie contează: un procent aplicat la cheltuieli poate proteja anumite servicii esențiale și permite adaptarea deciziilor la nivel local, în timp ce o cifră fixă de posturi tăiate riscă să fie aplicată arbitrar, fără a ține cont de nevoile fiecărei comunități. Cum vor evolua discuțiile rămâne de văzut; următoarele două săptămâni par decisive.
Crezi că soluția cu reducerea procentuală a cheltuielilor va fi mai eficientă și mai echitabilă pentru primării sau ar trebui impus un mecanism mai clar și uniform la nivel național?
Crezi că reducerea procentuală a cheltuielilor, lăsând primarilor libertatea să taie unde cred, va proteja serviciile esențiale și va fi mai echitabilă decât un număr fix de posturi impus de la centru?