Eurowind Energy activează în România din 2011, când a realizat primele parcuri fotovoltaice, și de atunci a înregistrat o creștere constantă: 124 MW operaționali, proiectul Teiuș remarcat în 2024 și parcul eolian Pecineaga pregătit pentru producție. La Green Energy Conference organizată de The Diplomat-Bucharest, Adrian Dobre, Country Manager România pentru Eurowind Energy, a discutat despre realizări, obstacole administrative și planuri ambițioase pentru următorii ani.
Istoria companiei în România pornește de la pionieri care au instalat cel mai mare parc solar de atunci, de 1, 5 MW, și au făcut primele comenzi de turbine eoliene. În prezent, portofoliul aflat în exploatare a ajuns la 124 MW, iar obiectivul este clar: 700 MW în următorii doi-trei ani. Nu este doar un vis pe hârtie; proiecte precum Teiuș, desemnată ca investiția regenerabilă cea mai interesantă în 2024, dovedesc că planurile au efecte concrete. Pecineaga este pregătită să producă energie, ceea ce înseamnă venituri zilnice care, după investiții de peste 100 de milioane de euro, pot ajunge la zeci de mii de euro, cifre care explică de ce fiecare întârziere se resimte atât de puternic în calculele financiare.
Dobre a subliniat că transparența privind lucrările de consolidare a rețelei este vitală. Pentru un investitor nu sunt doar vorbe: informațiile despre termene și finalizări determină momentul în care se comandă echipamente, se semnează finanțări sau se asumă obligații în acorduri de achiziție a energiei. Lipsa predictibilității poate genera costuri semnificative, iar aceasta nu afectează doar Eurowind, influențează competitivitatea întregii piețe regionale. Mesajul revenea constant: dacă vrem să ne păstrăm avantajul competitiv și să evităm repetarea greșelilor din trecut, avem nevoie de proceduri clare și de un cadru legislativ stabil.
Pe lângă transparență, frustrările actuale provin din întârzieri birocratice care par nesemnificative pe hârtie, dar pentru investitori contează foarte mult. O săptămână în plus pentru semnături și autorizații după aprobarea tehnică a procedurilor este un exemplu simplu, dar poate amâna intrarea în producție și începe să erodeze randamentele proiectului. Soluția, spune Dobre, nu este complicată: prioritizarea proiectelor în stadii avansate și tratarea cu seriozitate a problemelor administrative pot debloca investiții și accelera tranziția energetică. Reglementarea predictibilă și un plan clar de dezvoltare energetică, care să nu fie modificat frecvent, sunt condiții esențiale pentru a atrage capital și a menține ritmul investițiilor.
În esență, situația este mixtă: sectorul regenerabilelor din România nu este într-o stare proastă, dar frânele administrative risipesc eficiență și resurse. Eurowind a investit și are proiecte capabile să genereze rapid valoare adăugată, însă rezultatele depind de un cadru de reglementare stabil și de transparența operațiunilor rețelei. Punerea accentului pe predictibilitate și pe prioritizarea proiectelor mature nu este doar o cerință convenabilă pentru investitori; reprezintă o necesitate pentru ca investițiile să livreze energie conform planurilor.
Teiuș, Pecineaga, 124 MW și obiectivul de 700 MW rămân repere concrete într-un context mai larg al discuțiilor despre energia regenerabilă în România. Extinderea capacităților se lovește de aspecte practice: semnături, autorizații, termene de finalizare ale lucrărilor de rețea. Dacă aceste blocaje sunt rezolvate, proiectele cu finanțare și tehnologie pot accelera rapid. Credeți că autoritățile vor reuși să asigure stabilitate și predictibilitate pentru investitori în următorii doi-trei ani?
Fii primul care comentează