Pe scurt despre cifrele care ne influențează bugetul: Eurostat a publicat datele pentru octombrie, indicând o ușoară temperare a inflației în Uniunea Europeană, însă România rămâne cu cea mai ridicată rată dintre statele membre. Istoric, inflația a fost una dintre marile provocări economice ale ultimelor decenii, iar după scăderi lente și variații între țări, persistă diferențe notabile între membri.
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2, 5% în octombrie, comparativ cu 2, 6% în septembrie. În zona euro, reducerea a fost similară, la 2, 1% de la 2, 2% în luna anterioară, ușor peste ținta pe termen mediu a Băncii Centrale Europene de 2%. Din contribuțiile la inflația zonei euro, serviciile au avut cea mai mare pondere, adăugând 1, 54 puncte procentuale, urmate de alimente, alcool și țigări cu 0, 48 puncte, în timp ce energia a temperat creșterea, scăzând inflația cu 0, 08 puncte procentuale. În consecință, presiunea pe prețuri provine mai mult din servicii și consumul zilnic decât din costurile energetice, cel puțin la nivel agregat.
La nivelul statelor membre, disparitățile sunt evidente. Cele mai scăzute rate anuale ale inflației în octombrie au fost în Cipru (0, 2%), Franța (0, 8%) și Italia (1, 3%). În schimb, România a raportat cea mai înaltă inflație, urmată de Estonia și Letonia. Comparativ cu septembrie 2025, în 15 state membre inflația a scăzut, în trei a rămas stabilă, iar în nouă a crescut. România a înregistrat o ușoară diminuare, de la 8, 6% în septembrie la 8, 4% în octombrie, dar se situează încă considerabil peste media UE.
Datele naționale publicate anterior de Institutul Național de Statistică conturează o imagine mai detaliată a structurii inflației interne. Pentru octombrie 2025, INS a raportat o rată anuală a inflației de 9, 8%, un nivel mai ridicat decât cel comunicat de Eurostat pentru România, probabil din cauza metodologiilor diferite sau a perioadelor de referință distincte. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10, 96%, serviciile cu 10, 52%, iar produsele alimentare cu 7, 57%. Aceste procente arată că majorarea prețurilor afectează în mod pronunțat nu doar alimentele, ci și bunurile și serviciile consumate zilnic.
Statisticile Eurostat și INS evidențiază două aspecte esențiale: întâi, inflația în Europa pare să urmeze un trend descendent lent, dar neuniform; al doilea, România se confruntă cu presiuni interne mai puternice asupra prețurilor, cu majorări semnificative la mărfuri nealimentare și servicii. Acest lucru are implicații asupra consumului, puterii de cumpărare și politicii monetare, având în vedere obiectivul Băncii Centrale Europene de 2% pentru zona euro. Dacă serviciile rămân principalul motor al inflației, politicile publice vor trebui să vizeze nu doar costurile energetice, ci și sectoarele responsabile pentru majorările recurente de prețuri.
Eurostat a raportat pentru octombrie 2025 o inflație de 2, 5% în UE și 2, 1% în zona euro, valori mai reduse decât vârfurile anterioare, dar încă relevante pentru deciziile economice și bugetare. România a înregistrat 8, 4% conform Eurostat și 9, 8% conform INS, cu creșteri notabile la mărfuri nealimentare (10, 96%) și servicii (10, 52%). Cum ar trebui explicată această discrepanță între cifrele Eurostat și cele ale INS și ce măsuri ar fi cele mai eficiente pentru a tempera creșterile de prețuri pe termen scurt?
Fii primul care comentează