Pentru al doilea an consecutiv, România a înregistrat o reducere a ponderii profitului în economie: procentul valorii adăugate alocat capitalului a urcat la 48, 1% în 2024, conform datelor Eurostat. Acest indicator, utilizat în analiza repartizării venitului între muncă și capital, este monitorizat de economiști de zeci de ani, de la tranziția postcomunistă până la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care structura industrială și costul forței de muncă au influențat constant raportul dintre salarii și profituri. Situația actuală reflectă atât transformările structurale ale economiei românești, cât și presiunile externe, cum ar fi creșterea costurilor energiei, care pot eroda marjele firmelor.
La nivelul Uniunii Europene, ponderea medie a profitului s-a situat la 40, 0% în 2024, mult sub nivelul din România. Țări cu un nivel industrial mai avansat, precum Franța și Germania, au raportat procente mai reduse, 32, 2%, respectiv 37, 2%, ceea ce indică o orientare mai mare către salarii. Din statele membre cu date disponibile, doar Slovacia a avut o valoare ușor superioară României, 49%, iar Bulgaria nu a publicat cifre pentru 2024, deși în trecut a înregistrat niveluri ridicate. Datele conturează un tablou european divers, nu un model uniform.
Eurostat definește ponderea profitului ca raportul dintre surplusul brut de exploatare, adică profiturile companiilor după deducerea compensării salariaților, și valoarea adăugată. O scădere a acestui indicator poate semnala fie profituri mai mici, fie o tranziție către o producție mai intensivă în muncă; pe de altă parte, un procent ridicat poate reflecta activități cu valoare adăugată mare și capital intens sau economii cu costuri salariale scăzute care rețin o parte mai mare din valoare pentru capital. În România, a doua explicație pare plauzibilă: numeroase sectoare încă valorifică competitivitatea prin cost a forței de muncă, mai degrabă decât progresele tehnologice care ar crește productivitatea pe angajat.
Scăderea consemnată în 2024 la nivel european a fost, cel mai probabil, influențată de factori comuni, dintre care creșterea prețurilor la energie a avut un rol semnificativ, comprimând marjele companiilor. Pentru România în mod particular, poziția relativ înaltă a ponderii profitului ridică întrebări privind cât din creșterea economică ajunge la proprietarii capitalului și cât se reflectă în salarii. Schimbările structurale din industrie, politicile fiscale și evoluția salariilor vor fi elemente-cheie de urmărit în anii următori.
48, 1% este cifra raportată de Eurostat pentru ponderea profitului în România în 2024. Această valoare pune în discuție mecanismele de distribuire a valorii create între muncă și capital, alimentând dezbateri despre salarii, productivitate și competitivitate, într-un mod similar cu diferențele observate în Franța, Germania sau Slovacia. Pentru decidenți, investitori și sindicate, aspectele legate de investițiile în tehnologie, formarea profesională și politicile salariale devin priorități practice, nu doar teorie economică.
Credeți că România ar trebui să prioritizeze creșterea salariilor sau investițiile în tehnologie pentru a schimba acest raport între profit și muncă?
Fii primul care comentează