Uniunea Europeană își construiește propriul scut spațial: cine, ce și unde se întâmplă pe continent.
Timp de peste 50 de ani, lansările orbitale și protecția spațială pentru țările europene au depins aproape în totalitate de Statele Unite. Singura bază europeană care funcționează de pe un alt continent este în Guyana Franceză, iar restul activităților se desfășurau, în mare parte, de pe Cape Canaveral sau prin companii private americane precum SpaceX. Această dependență nu doar că înseamnă costuri semnificative, ci și lipsa controlului strategic asupra unor componente cruciale ale infrastructurii spațiale.
Europa cheltuie puțin pentru spațiu: investițiile trebuie dublate, spun specialiștii
Rețelele de comunicații prin satelit, esențiale pentru internet, navigație, securitate și operațiuni militare, sunt dominate de infrastructură americană. Exemplul Starlink, folosit în conflictul din Ucraina, a pus în discuție vulnerabilitatea strategică a Europei în fața dependenței de rețele gestionate din afara continentului. Hermann Ludwig Moeller, directorul Institutului European de Politică Spațială, a atras atenția că Europa ar trebui să își dubleze cel puțin investițiile în următorii 5-10 ani pentru a rămâne relevantă, deși chiar și așa va rămâne în competiție cu alte regiuni care își accelerează propriile eforturi. În prezent, cheltuielile europene pentru activități spațiale sunt în jur de 0, 07% din PIB și sunt concentrate aproape exclusiv pe sectorul civil.
Planul european: lansatoare, sateliți și baze pe continent
Pentru a reduce dependența externă, Europa dezvoltă o strategie în mai multe direcții. Se construiește infrastructură de lansare pe continent, prin porturi spațiale moderne precum Esrange în Suedia și Andøya în Norvegia, iar proiecte similare sunt în derulare în Germania, Spania, Italia și Portugalia. Aceste facilități vor permite lansarea de sateliți direct din Europa, evitând nevoia de a folosi baza din America de Sud sau lansări din SUA.
Pe partea de vehicule de lansare, companii precum ArianeGroup și startup-uri private precum Isar Aerospace lucrează la rachete orbitale și tehnologii reutilizabile, urmând modele similare celor folosite de actorii privați americani. Totodată, proiecte de constelații de sateliți, cum este IRIS², sunt concepute pentru a oferi comunicații securizate și internet de mare viteză la scară continentală. Europa dezvoltă și un sistem propriu de supraveghere a spațiului, capabil să identifice amenințări precum rachete, sateliți spion sau resturi orbitale.
Esrange, avanpostul arctic care devine port spațial continental
Baza Esrange din nordul Suediei capătă o importanță majoră în acest efort. La peste 200 km nord de Cercul Polar și operată de Swedish Space Corporation, Esrange se transformă din centru de testare într-un port spațial orbital, primul de acest fel pe teritoriul continental european. Zona are aproximativ 6 kilometri pătrați pentru lansări și peste 5.200 pentru recuperare, condiții care o fac potrivită pentru teste de rachete și comunicații cu sateliți aflați pe orbite polare. Lansările pot fi efectuate fără a pune în pericol populația, iar operațiunile sunt coordonate cu comunitățile sami, ale căror rute tradiționale de migrație ale turmelor de reni trec prin zonă. Autoritățile suedeze anunță samii înainte de fiecare test, stabilesc zone de siguranță și ajustează programul în funcție de anotimp.
Prima lansare orbitală de pe continent, în mai puțin de un an
Aceste mișcări fac parte dintr-un plan mai amplu al Uniunii Europene de a dezvolta rachete, sateliți, baze de lansare și sisteme de comunicație sub control propriu. Prima lansare orbitală completă de la Esrange este așteptată în următoarele 12 luni. Evenimentul va fi mai mult decât o misiune științifică; autoritățile îl văd ca pe un semnal că Europa începe să își construiască propriul scut spațial, cu mijloace și control proprii. Sună ambițios, iar pentru cei pasionați de spațiu, următoarele luni pot fi destul de interesante, fără exagerări, doar cu rachete și planuri concrete.
Ce crezi: poate Europa să ajungă la autonomie spațială în următorul deceniu?
Fii primul care comentează