Ultimul Eurobarometru relevă că o largă majoritate a cetăţenilor din Uniunea Europeană percepe calitatea de membru ca fiind avantajoasă pentru ţările lor, iar sprijinul pentru moneda comună şi pentru o politică unitară de apărare a ajuns la niveluri foarte înalte. Informaţiile provin dintr-un sondaj realizat toamna anului 2025 şi surprind opinii legate de economie, securitate şi rolul Uniunii într-un context geopolitic tensionat, când tot mai mulţi europeni cer o UE mai solidă şi cu o independenţă economică mai mare. Istoric, procesul de integrare europeană a alternat între perioade de entuziasm şi de ezitare; în prezent pare că proporţia celor care observă beneficii a urcat din nou la niveluri semnificative, lucru reflectat în date concrete.
Trei sferturi dintre europeni, adică 74%, consideră că statul lor a beneficiat de pe urma calităţii de membru al UE. Optimismul privind perspectivele Uniunii este prezent la aproape şase din zece cetăţeni, 59% fiind optimişti, iar 73% se declară, într-o măsură sau alta, cetăţeni ai UE. Încrederea în instituţiile europene rămâne ridicată: 48% afirmă că au încredere în UE. Pentru mulţi respondenţi, Uniunea simbolizează stabilitate; 67% percep UE ca un spaţiu stabil într-o lume agitată.
Pe plan economic, ideea de independenţă şi de diversificare a relaţiilor comerciale este puternic susţinută: 83% cred că UE ar trebui să îşi diversifice schimburile comerciale la nivel global, semnalând o îngrijorare legată de dependenţele economice. Susţinerea pentru moneda euro a atins un nivel record la scară europeană, 74% exprimându-se în favoarea monedei unice, iar în zona euro procentul urcă la 82%. Percepţia curentă despre economie este împărţită egal: 46% o evaluează ca fiind bună şi 46% o consideră slabă, în timp ce 49% anticipează stabilitate în următoarele 12 luni.
Pe dimensiunea securităţii, aproape opt din zece europeni, adică 79%, susţin o politică comună de apărare şi securitate între statele membre, un scor aflat printre cele mai ridicate înregistrate din 2004. Priorităţile pe termen scurt pe care respondenţii le consideră cele mai utile sunt asigurarea păcii şi stabilităţii (42%), crearea de locuri de muncă (26%), asigurarea aprovizionării cu alimente, serviciilor de sănătate şi industriilor esenţiale (25%) şi gestionarea migraţiei neregulate (24%). În privinţa alocării bugetului UE, cetăţenii îşi doresc mai multe fonduri pentru ocuparea forţei de muncă, servicii sociale şi sănătate publică (42%), urmate de educaţie, formare, tineret, cultură şi mass-media (36%) şi apărare şi securitate (35%).
Războiul din Ucraina rămâne un element esenţial în formarea opiniei publice europene. 81% sunt de acord cu primirea persoanelor care fug din cauza războiului în UE, iar 77% sprijină ajutorul financiar şi umanitar pentru Ucraina. Măsurile economice împotriva Rusiei sunt susţinute de 73% dintre respondenţi, iar 59% aprobă acordarea statutului de candidat Ucrainei. În plus, 57% susţin finanţarea achiziţiei şi livrării de echipamente militare către Ucraina. Împreună, temerile legate de o invazie rusă sunt indicate drept principala problemă a UE de către 26% dintre cei chestionaţi; imigraţia rămâne o preocupare pentru 20%, situaţia internaţională pentru 19% şi securitatea şi apărarea pentru 18%. Totodată, 77% consideră că invazia rusă reprezintă o ameninţare la adresa securităţii UE.
Datele provin din Eurobarometrul Standard 104, realizat între 9 octombrie şi 5 noiembrie 2025, când au fost intervievate faţă în faţă 26.445 de persoane din cele 27 de state membre. De asemenea, au fost efectuate interviuri în nouă ţări candidate sau potenţial candidate, cu excepţia Ucrainei, precum şi în Regatul Unit. Metodologia pe eşantion mare oferă o perspectivă amplă, însă interpretarea rezultatelor depinde în continuare de evoluţia evenimentelor geopolitice şi economice.
Eurobarometrul Standard 104, realizat între 9 octombrie și 5 noiembrie 2025, a intervievat 26.445 de cetățeni din cele 27 de state membre. Rezultatele evidenţiază o contopire între preocupările sociale (locuri de muncă, sănătate, educaţie) şi cele strategice (independenţă economică, apărare comună), sugerând că provocarea politică va consta în găsirea unui echilibru între bunăstare şi autonomie. Având în vedere cifre precum 83% pentru diversificarea comerţului, 79% pentru apărare comună şi 74% pentru euro, credeţi că liderii europeni vor transforma aceste preferinţe ale publicului în politici concrete în anii următori?
Fii primul care comentează