Eurobarometru: cum percepe România rolul Uniunii Europene în apărarea cetățenilor și prioritățile UE

Finanțarea proiectelor reprezintă un alt subiect important: aproape 78% dintre europeni cred că mai multe proiecte ar trebui finanțate de UE, nu doar de statele membre individuale. În România, sprijinul pentru finanțare centralizată este mai redus: 60% dintre respondenți susțin ideea ca UE să finanțeze mai multe proiecte. Aceste diferențe pot reflecta încrederea în capacitatea Bruxelles-ului de a administra fonduri sau percepția asupra beneficiilor concrete pentru țară.
Există o dezbatere amplă despre responsabilitatea Uniunii Europene în fața crizelor globale și a amenințărilor la adresa securității, iar ultimul Eurobarometru reflectă clar opiniile cetățenilor continentului. De la temeri care amintesc de episoadele tulburi din istoria europeană până la așteptări contemporane privind economia și apărarea, cifrele trasează portretul unei Europe care cere mai multă unitate și instrumente comune.
În privința priorităților, europenii pun accent pe apărare și securitate (37%) și pe competitivitate, economie și industrie (32%) pentru a întări poziția UE la nivel mondial. Răspunsurile românilor indică alte priorități: 34% consideră că securitatea alimentară și agricultura ar trebui să fie incluse, iar 30% apreciază că apărarea și securitatea trebuie prioritizate. Astfel, interesul românesc se axează mai mult pe stabilitatea lanțurilor de aprovizionare și pe mediul rural, posibil pentru că întreruperile legate de alimente se resimt rapid la nivel local.
Eurobarometrul Parlamentului European a fost realizat în primăvara acestui an pe un eșantion de 26.410 persoane, oferind o imagine destul de amplă a opiniilor publice din statele membre.
Sondajul evidențiază diferențe nete între percepția generală europeană și cea din România privind rolul UE în protecția cetățenilor, resursele necesare și prioritățile politice. Datele subliniază, de asemenea, cât de importantă este încrederea în instituțiile comune când vine vorba de finanțare și gestionarea riscurilor: procentele specifice, 68% la nivel UE versus 43% în România pentru un rol mai vizibil al UE în protecție, 77% care cer mai multe mijloace la nivel european, 78% pentru finanțări comune și 26.410 respondenți la sondaj, sunt elemente concrete care arată atât consensul, cât și diviziunile. Care crezi că ar fi măsura concretă pe care UE ar trebui să o adopte pentru a micșora decalajul de percepție dintre România și restul Europei?
România apare mai rezervată comparativ cu media europeană. Numai 43% dintre români susțin că UE ar trebui să joace un rol mai amplu în protejarea cetățenilor, un nivel printre cele mai scăzute din Uniune, alături de Polonia. Totuși, 73% dintre români consideră că statele membre ar trebui să fie mai unite, iar 71% cred că UE are nevoie de resurse suplimentare pentru a răspunde provocărilor globale. Un alt aspect notabil: 28% dintre români, cel mai ridicat procent din UE, opinează că rolul UE în protecția cetățenilor ar trebui să fie mai puțin important; urmează Ungaria cu 21% și Polonia și Croația cu 20%.
Referitor la beneficiile apartenenței la UE, trei sferturi dintre europeni afirmă că țara lor a avut de câștigat. Motivele evocate includ contribuția UE la păstrarea păcii și întărirea securității (37%), cooperarea între statele membre (36%) și aportul la creșterea economică (29%). Românii sunt ceva mai precauți: 67% cred că România a beneficiat de pe urma aderării. Principalele argumente invocate de români sunt oportunitățile de muncă oferite de UE (39%), îmbunătățirea nivelului de trai (26%) și contribuția la creșterea economică internă (24%).
La nivelul Uniunii, 68% din cei chestionați consideră că UE ar trebui să aibă un rol mai activ în protejarea cetățenilor în fața crizelor globale. Nu e surprinzător: numeroase crize recente, pandemii, tensiuni geopolitice, șocuri economice, au testat instituțiile comune. În același sondaj, 77% opiniază că UE are nevoie de mai multe resurse pentru a aborda provocările la scară globală. Solidaritatea internă rămâne esențială: nouă din zece europeni își doresc o coeziune mai mare între statele membre.