ESPAD 2024 prezintă date privind consumul de alcool, tutun, droguri ilegale, jocuri de noroc și dependența digitală în rândul elevilor din 37 de țări europene, inclusiv România. Studiul, realizat anul trecut pe peste 113.000 de adolescenți cu vârsta de 15–16 ani, oferă o comparație utilă pentru școli, părinți și autorități despre cât de accesibile și răspândite sunt diferite comportamente de risc.
În România, raportul indică faptul că 6% dintre elevi au declarat că au încercat cel puțin o dată o substanță ilegală, comparativ cu media europeană de 13%. Canabisul rămâne cea mai frecventă substanță menționată, iar datele privind ușurința procurării arată că 14% dintre tinerii români consideră canabisul ușor de obținut, față de 26% la nivelul UE. Urmează cocaina (9, 7% în România, 13% media UE) și tranchilizantele fără prescripție (8, 8% în România, 19% media europeană). Aceste cifre sugerează o ușoară scădere a consumului de droguri ilegale față de 2019, dar și o modificare a tiparelor: reducerea consumului de canabis nu elimină riscul, ci indică mai degrabă o diversificare a comportamentelor și a formelor de consum.
Consumul de alcool rămâne foarte răspândit: 81% dintre adolescenții români au raportat că au consumat alcool cel puțin o dată, procent mai mare decât media UE de 73%. În ceea ce privește fumatul, 26% dintre tinerii din România fumează, plasând țara pe locul patru în Europa, față de media UE de 18%. Jocurile de noroc pentru bani au implicat 25% dintre elevi în ultimele 12 luni, ușor peste media europeană de 23%. Un capitol important este dependența digitală: 53% dintre tinerii români prezintă indicatori relevanți, față de 47% media europeană. Aceste procente nu reflectă doar comportamente izolate, ci un context în care accesibilitatea la alcool și țigări este percepută ca fiind ridicată.
Ministerul Educației și Cercetării, reprezentat de prof. univ. dr. psih. Daniel David, propune un set de măsuri pentru organizarea și eficientizarea intervențiilor în școli. Abordarea propusă are trei componente: înțelegerea și monitorizarea fenomenului în afara școlii, conștientizare și prevenție în mediul școlar și tratament de specialitate, inclusiv în afara școlii. Printre acțiunile anunțate se numără dezvoltarea de programe educaționale axate pe reducerea factorilor de risc, finanțarea de proiecte care să susțină o cultură instituțională împotriva violenței și consumului, includerea temelor despre combaterea violenței și a consumului de substanțe în orele de consiliere și în noile discipline propuse pentru liceu, Stilul de viață sănătos și Autoreglarea psihologică, precum și consolidarea parteneriatelor cu autoritățile locale și organizațiile societății civile.
De asemenea, ministerul menționează două ghiduri metodologice pentru prevenirea dependențelor, elaborate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, în colaborare cu ministerul. Aceste materiale sunt destinate cadrelor didactice și includ recomandări practice pentru lucru cu elevii și părinții. Implementarea la nivel local și județean a unor măsuri concrete pentru reducerea abuzului de substanțe și a riscului de dependențe este prezentată ca o prioritate.
Cercetarea ESPAD 2024 a fost aplicată în România în perioada 19 aprilie–12 iunie 2024, pe un eșantion de 8.543 de elevi din toate județele. Chestionarele au fost anonime, iar raportul integral este public și disponibil pentru consultare. Ministerul subliniază importanța utilizării datelor științifice pentru a formula și adapta politici publice bazate pe dovezi, în scopul unor intervenții eficiente.
Raportul ESPAD 2024 și declarațiile oficiale oferă o imagine clară: cifre precum 81% consum de alcool, 26% fumători și 53% dependență digitală evidențiază necesitatea unor măsuri educaționale și coordonate. Măsurile anunțate vizează intervenții preventive și de tratament, precum și introducerea unor teme noi în programele școlare, însă succesul lor va depinde de implementarea la nivel local și de colaborarea cu părinții și autoritățile. Creșterea participării la jocuri de noroc online și percepția facilă a accesului la alcool și țigări rămân aspecte ce necesită atenție imediată. Ce strategie consideri că ar fi cea mai eficientă pentru a transforma aceste propuneri în rezultate concrete în școli și comunități?
Fii primul care comentează