La InterContinental Athénée Palace din București, o seară axată pe guvernanță a reunit lideri români și gânditori internaționali pentru a regândi rolul consiliilor de administrație, nu doar ca organe de control, ci ca proiectanți ai binelui pe termen lung, ai încrederii și ai valorii sustenabile. Discuția, moderată de Carmen Micu, cofondatoare și CEO Envisia, a comparat practici curente cu reforme istorice în guvernanță, invitând la o reorientare: de la creștere cantitativă către binele comun.
Dr. Victoria Hurth a deschis dialogul cu un apel la curajul de a conduce spre un viitor incert. Ea a redefinit guvernanța ca „arhitectură decizională”, adică mecanismul prin care organizațiile decid ce contează și cum se creează valoarea. A subliniat trei dimensiuni interdependente ale guvernanței: direcție, supraveghere și responsabilitate. Cu alte cuvinte, dacă direcția e greșită, supravegherea doar ne face mai eficienți în a continua pe un drum nepotrivit. Hurth a menționat consensul internațional reprezentat de dezvoltarea ISO 37000, susținut de 164 de țări, care plasează bunăstarea pe termen lung ca scop final al guvernanței și economiei. Mesajul ei a fost clar: banii rămân mijloc, nu scop; performanța se evaluează prin capacitatea sistemelor de a asigura bunăstare pentru oameni, mediu și generațiile viitoare.
Profesorul Lorenzo Fioramonti a completat tabloul cu exemple din practică și o metaforă marinărească: un bun căpitan știe destinația, nu doar viteza cu care navighează. A criticat modelul de dezvoltare bazat pe acumulare, mai multă producție, consum sporit, și a propus o Economie a Bunăstării, în care succesul se măsoară prin calitatea vieții, echitate și sens, nu prin PIB sau rezultatele trimestriale. Concret, Fioramonti solicită ca guvernele, consiliile și investitorii să adopte indicatori care surprind scopul, echilibrul social și reziliența comunităților: economia trebuie să deservească viața, nu invers.
Carmen Micu a legat discuția de realitățile României: modernizarea administrației publice, parcursul către aderarea la OCDE și dezbaterile despre integritate și strategie pe termen lung arată o deschidere pentru redesenare instituțională. Micu a insistat pe importanța educației și a dialogului: guvernanța nu e un concept abstract, se practică zilnic prin deciziile consiliilor, directorilor executivi și ale liderilor publici. Când aceste decizii sunt ghidate de etică și reflecție, se reconstruiește încrederea de care societățile au nevoie.
Mesajele principale au rezonat în rândul participanților: președinți de consilii, CEO, factori de decizie și investitori. Este imperativ să revendicăm scopul ca reper, alinierea rezultatelor financiare la o definiție mai largă a valorii sociale; guvernanța trebuie să devină anticipare, integrând riscurile sistemice și considerentele de mediu și sociale în fiecare hotărâre; profesionalizarea consiliilor, prin educație și certificări, e un instrument strategic pentru dezvoltarea sustenabilă a României și alinierea la standardele OCDE; încrederea se clădește prin transparență și participare, nu doar prin declarații.
Seara a fost încheiată cu un apel la acțiune intelectual și practic: guvernanța ca act creativ, o capacitate de proiectare a unor sisteme mai bune, organizații, comunități și economii care prioritizează sensul înaintea eficienței sterile. Evenimentul, organizat de Envisia, prima școală de afaceri din Europa Centrală și de Est dedicată profesionalizării membrilor de consiliu, a avut sprijinul unor parteneri financiari și instituționali importanți, inclusiv BRD, ProTV, Electrica, Transgaz, RomGaz, Raiffeisen Bank, Bursa de Valori București și diverse camere de comerț și institute.
Despre Envisia: operează prin programe postuniversitare acreditate, certificări profesionale și parteneriate internaționale (de exemplu Henley Business School, University of Reading), având misiunea de a forma lideri cu viziune, etică și capacitate decizională pentru mediul complex al guvernanței moderne.
ISO 37000, menționat în dezbatere, se conturează ca un punct de referință internațional ce reflectă consensul asupra necesității unei guvernanțe orientate spre bunăstare; de asemenea, numele participanților, Dr. Victoria Hurth, Prof. Lorenzo Fioramonti și Carmen Micu, rămân pilonii discuției. Schimbarea de paradigmă propusă nu e doar teoretică: trece prin educație, reforme instituționale și practici concrete la nivelul boardurilor. Creșterea calității deciziilor de guvernanță solicită instrumente noi, indicatori care măsoară binele comun și formare profesională pentru cei care conduc. Care dintre propunerile prezentate credeți că ar genera cel mai mare impact în consiliile organizației dumneavoastră?
Fii primul care comentează