Povestea aceasta descrie o colaborare româno-internațională care vizează transformarea potențialului solar al României în proiecte reale, conectate la rețea și profitabile: Alina Ștefan de la Enexus și Mirel Jarnea de la LONGi România povestesc ce au realizat pe teren și de ce contează, dincolo de panouri și promisiuni.
România a fost mult timp considerată un teren favorabil pentru energia regenerabilă, iar acum contextul european și cerințele de decarbonare o aduc în prim-plan. Evoluția energetică a regiunii a influențat constant ritmul investițiilor: au existat perioade de entuziasm, momente de blocaj din cauza birocrației și, recent, un impuls susținut de fonduri UE și de cererea din industrie. În acest context, Enexus și LONGi nu construiesc doar parcuri solare, ci și o metodologie de lucru menită să convingă băncile și investitorii că proiectele pot funcționa și pot fi profitabile pe termen lung.
Cei doi lideri subliniază că România oferă un mix atractiv pentru dezvoltatori: costuri competitive ale energiei, finanțare europeană și o cerere industrială în creștere. Aceste elemente fac piața provocatoare, dar tentantă. Diferența propusă de ei este colaborarea strânsă între furnizorul de tehnologie și executantul local: nu este vorba doar despre livrarea de panouri sau montaj, ci despre furnizarea de active pregătite pentru conectare la rețea, concepute să funcționeze 20–30 de ani. Asta implică module de calitate superioară, eficiență tehnologică și procese de proiectare care diminuează riscurile pentru finanțatori.
Modelul lor se concentrează pe optimizarea LCOE, costul nivelat al energiei, și pe viteza de execuție. LONGi aduce module foarte eficiente, cu performanțe bune în luminozitate redusă sau la temperaturi ridicate, ceea ce se traduce prin mai mulți kWh generați pe toată durata de viață. Enexus livrează proiectele rapid, le integrează cu sisteme de stocare acolo unde este necesar și asigură mentenanță pentru a minimiza timpii de nefuncționare. Combinația scurtează perioada de rambursare și crește randamentul pentru investitori. Pe scurt, tehnologia superioară înseamnă mai puțin teren utilizat, mai puține costuri conexe și o energie mai predictibilă în timp.
Proiectul hibrid de 20, 4 MW din Gorj a fost tratat ca reper. Din experiența lor reies trei lecții concrete: integrarea stocării trebuie proiectată de la început, nu adăugată ulterior; realizarea unui astfel de proiect la standarde internaționale inspiră încredere investitorilor; și relațiile cu partenerii contează, execuția la timp și calitatea sunt cele care construiesc reputația. Rezultatul practic: o comandă de 300 MW de module, semn că piața răspunde soluțiilor integrate PV plus BESS și că astfel de proiecte pot fi replicate în alte regiuni ale țării.
Privind următorii cinci ani, participanții estimează că apetitul pentru investiții va rămâne ridicat. România trebuie aproape să-și dubleze capacitatea solară până în 2030 pentru a atinge obiectivele europene, iar aceasta generează 3–5 ani de oportunități. Reglementarea se îmbunătățește treptat, iar schimbările majore vor veni odată cu modernizarea și digitalizarea rețelei electrice. Concurența va crește, dar cei care combină tehnologie avansată, viteză de implementare și conformitate vor avea avantaj. Totodată, tendințele spre integrarea obligatorie a sistemelor de stocare și mecanisme precum licitațiile CfD vor favoriza activele bine structurate din perspectiva bancabilității.
Creșterea rapidă a Enexus în 2024, compania s-a mărit de zece ori și își propune 600 MW pentru 2025, e explicată prin încrederea investitorilor turci și internaționali, capacitatea de execuție rapidă și concentrarea pe proiecte mid-size între 5 și 150 MW. În 2024 au livrat cinci proiecte și au contractat peste 250 MW, inclusiv proiecte importante în Gorj și Dâmbovița. Pentru 2025 au în plan peste 350 MW, multe proiecte provenind de la investitori care revin pentru a doua sau a treia oară. Strategia lor combină informarea clară a investitorilor despre timpii reali pentru permise, finanțare și construcție, cu accelerarea componentelor controlabile: achiziții, execuție și racordare la rețea. Această abordare explică de ce investitorii nu caută „câștiguri rapide”, ci active bine concepute pe termen mediu și lung.
Experiența acumulată în România se transpune și în extinderea către Turcia, Italia și Ucraina: lecțiile despre standarde tehnice, adaptarea la specificul local și implicarea timpurie a investitorilor oferă un „playbook” transferabil. Fiecare piață are blocaje specifice, permise, rețele sau legislație, iar soluția constă în combinarea standardelor globale cu flexibilitatea locală.
Din partea LONGi, argumentele tehnice sunt clare: modulele Hi-MO 7 oferă bifacialitate superioară și coeficienți de temperatură avantajoși, ceea ce le permite să valorifice reflexia solului pentru a crește randamentul și să reducă pierderile în zilele caniculare. În termeni practici, asta înseamnă mai multă energie pe aceeași suprafață, costuri BOS mai mici și un LCOE inferior, benefic pentru investitorii care urmăresc predictibilitate pentru finanțare și integrare în rețea. LONGi pune și accent pe transparență: rapoarte terțe privind bankabilitatea și performanța financiară sunt folosite pentru a convinge băncile și partenerii de fiabilitatea furnizorului. În plus, compania nu se limitează la module; se extinde în stocare și soluții pentru hidrogen verde, văzând sinergii între producția solară și necesarul de energie pentru electroli-zere. Ideea este să livreze un pachet PV plus stocare plus soluții pentru hidrogen, capabil să susțină proiecte mari orientate spre decarbonizarea industrială și transport.
Interviul relevă o tendință clară: succesul pe piața românească nu mai survine doar din vânzarea de echipamente, ci din pachete integrate care răspund nevoilor financiare ale investitorilor și provocărilor tehnice ale rețelei. Modelele hibride, modulele de performanță înaltă și viteza de execuție sunt ingredientele care transformă potențialul României într-un portofoliu de proiecte bancabile. Exemple concrete: 20, 4 MW în Gorj ca proiect de referință, o comandă de 300 MW de module și obiectivul Enexus de 600 MW pentru 2025 sunt cifre care arată că discuția despre energie curată nu rămâne teoretică.
LONGi Hi-MO 7, Gorj 20, 4 MW, 300 MW comandate și obiectivul de 600 MW pentru 2025 demonstrează că tranziția către proiecte scalabile și integrate este deja în derulare. Creșterea va depinde de modernizarea rețelei și de implementarea clară a reglementărilor, dar și de capacitatea actorilor locali și globali de a livra active gata de racordare și finanțate. Care element din această ecuație crezi că va conta cel mai mult pentru a accelera tranziția energetică în România: tehnologia modulelor, viteza de execuție sau reformele pentru rețea?
Fii primul care comentează