Emmanuel Macron solicită taxe vamale și condiționarea investițiilor pentru a proteja industria europeană în fața Chinei

Ca reacție, el cere ca Uniunea Europeană să adopte o poziție mai hotărâtă în apărarea intereselor strategice: protejarea echitabilă a frontierelor economice, finalizarea uniunii vamale și o politică de competitivitate reînnoită. Printre pașii concreți citați se numără simplificarea și aprofundarea pieței unice, creșterea investițiilor în inovare și ajustarea politicii monetare, toate menite să întărească reziliența industriei europene în fața avalanșei de produse și tehnologii chinezești. Un exemplu imediat de îngrijorare este industria auto europeană, confruntată cu avansul rapid al vehiculelor electrice chinezești pe piețele mondiale.
Președintele francez caracterizează comportamentul comercial al Chinei drept o lovitură în esența acestui model industrial și atrage atenția că protecționismul american nu face decât să înrăutățească situația, redirecționând volume semnificative de produse chineze către piețele europene. Această realitate plasează Europa între două strategii puternice și, spune Macron, reprezintă o problemă vitală pentru supraviețuirea anumitor ramuri industriale. Totuși, alcătuirea unui front european unit nu este ușoară: Germania, foarte implicată în China prin investiții și exporturi, nu este încă pe deplin de acord cu propunerile Parizului, ceea ce evidențiază divergențele din interiorul Uniunii privind modul de răspuns la concurența chineză.
Tarifele americane, reduse de la 57% la 47% la sfârșitul lunii octombrie, complică negocierile europene. Dincolo de cifre, dezbaterea evidențiază necesitatea unui cadru european coerent pentru investiții și pentru screeningul acestora, așa cum relevă experiențele recente legate de transferuri tehnologice sau achiziții în sectoare sensibile. Industria auto, sectorul bateriilor și componentele avansate rămân exemple concrete pentru care Europa trebuie să adopte reguli clare și transparente. Credeți că Uniunea Europeană poate construi în anii următori instrumentele politice necesare pentru a echilibra deschiderea față de investiții cu protecția industriilor strategice?
Paralel cu avertismentele, Macron rămâne deschis unei strategii menite să reducă deficitul comercial cu China și susține că Europa trebuie să accepte investiții chineze pe teritoriul său pentru a corecta dezechilibrele comerciale. El menționează aproximativ zece sectoare vizate pentru astfel de investiții: baterii, rafinarea litiului, energia eoliană și fotovoltaică, vehicule electrice, pompe de căldură aer-aer, electronice de larg consum, tehnologii de reciclare, robotică industrială și componente avansate. Totuși, el subliniază că aceste investiții nu trebuie să fie prădătoare, adică menite să urmărească hegemonia sau crearea de dependențe tehnologice și economice. Astfel, politica europeană propusă de Macron combină deschidere condiționată cu măsuri de protecție în sectoarele cele mai vulnerabile.
De la refacerea economică de după al Doilea Război Mondial până la confruntarea actuală pentru lanțurile de aprovizionare, Emmanuel Macron readuce în discuție tensiunile comerciale dintre Europa și China și ce pot întreprinde statele europene după vizita sa oficială în China. Președintele Franței a afirmat, la revenirea din această vizită și într-un interviu acordat publicației Les Echos și apărut duminică, citat de AFP și preluat de News.ro, că dacă Beijingul nu va reacționa, europenii vor fi obligați în lunile care urmează să adopte măsuri ferme, inclusiv impunerea unor taxe vamale asupra produselor chinezești, asemănătoare celei aplicate de Statele Unite. Washingtonul menține tarife ridicate pe bunurile chinezești, reduse de la 57% la 47% în urma unui acord anunțat la sfârșitul lunii octombrie, iar Macron subliniază că această evoluție afectează direct modelul european de industrie și inovare, construit tradițional pe mașini‑unelte și pe sectorul auto.