Când Elon Musk pornește o discuție despre administrație, subiectul depășește mașinile electrice sau rachetele: e vorba despre consecințele când un lider din mediul privat preia un post în guvern. Miliardarul, CEO la Tesla și SpaceX, a declarat într-un interviu pentru The Katie Miller Podcast că nu ar reveni la conducerea Departamentului pentru Eficiența Guvernamentală, cunoscut drept DOGE, instituție înființată în prima zi a administrației Trump cu scopul reducerii cheltuielilor federale. Interviul, de aproape o oră, a fost difuzat marți și a apărut la câteva luni după ce Musk a demisionat în mai, după ce la preluare promisese reduceri uriașe de costuri, estimând economii de până la 2.000 de miliarde de dolari pe an, adică aproximativ 2 trilioane USD. Pe site-ul departamentului, ultima actualizare din 4 octombrie arată că, numai în acest an, instituția raportează economii de aproximativ 214 miliarde de dolari, o sumă importantă, deși cu mult sub estimarea inițială.
Gazda podcastului, Katie Miller, conservatoare și fostă consilieră la Casa Albă care a fost și purtătoare de cuvânt a DOGE, l-a întrebat pe Musk dacă s-ar întoarce la post dacă ar putea începe din nou; Musk a răspuns categoric nu. A explicat că, dacă ar relua rolul, s-ar concentra în principal pe firmele sale și ar evita deciziile care au stârnit proteste și au condus la vandalizarea unor showroomuri și vehicule Tesla. Mențiunea incidentelor nu este doar figurativă: implicarea sa politică a generat proteste și apeluri la boicot la nivel mondial, iar o serie de acte de vandalism au vizat în special modelele Cybertruck. În aprilie, Tesla a raportat vânzări la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani și a avertizat investitorii că schimbările din contextul politic pot diminua cererea.
Musk a caracterizat DOGE ca fiind parțial de succes, afirmând că departamentul a oprit multe finanțări pe care el le considera inutile, și a menționat în treacăt că numele DOGE a provenit din sugestii online. Trecerea sa prin funcție nu a fost lipsită de tensiuni cu administrația. Relația cu președintele Donald Trump s-a rupt în iunie, când Musk a criticat un proiect de lege susținut de Casa Albă privind cheltuielile federale; schimbul de replici a escaladat rapid pe rețele sociale, iar la un moment dat Trump a amenințat că va cere DOGE să investigheze legăturile afacerilor lui Musk cu guvernul federal. Disputa publică a avut consecințe financiare concrete: într-o zi de tranzacționare, Tesla a pierdut aproximativ 150 de miliarde de dolari din valoare, sumă vehiculată în presă în legătură cu acea ceartă.
Din exterior, situația pare că a revenit oarecum la normal. Musk a fost văzut în noiembrie la o cină la Casa Albă, în compania prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, iar în interviu a vorbit într-un registru personal despre Trump, numindu-l foarte amuzant și remarcându-i simțul umorului. Totuși, rămân întrebări esențiale privind relația dintre sectorul privat și instituțiile publice: cum se împacă eficiența promisă cu costurile reputaționale și politice, cine decide prioritățile când liderii corporativi trec în funcții publice și ce înseamnă pentru consumatori și investitori faptul că deciziile politice pot afecta vânzările unor companii majore precum Tesla.
DOGE a raportat economii de circa 214 miliarde de dolari în acest an. Implicarea unei figuri ca Elon Musk la interfața dintre afaceri și guvern a arătat atât potențialul unor reduceri rapide de cheltuieli, cât și riscurile asupra imaginii, tensiunilor politice și efectelor secundare pe piață, precum scăderea vânzărilor și pierderile de capital. Exemplele din text, promisiunea inițială de 2.000 de miliarde, cifra reală de 214 miliarde, pierderea de 150 de miliarde pentru Tesla și apariția la Casa Albă alături de Mohammed bin Salman, ilustrează cum deciziile publice și cele private se intersectează imprevizibil. Cum considerați că ar trebui gestionată implicarea liderilor din tehnologie în funcții publice pentru a limita riscurile atât pentru guvern, cât și pentru companii?
Fii primul care comentează