Sărind peste farsele clasice din curtea școlii, acum apare o variantă digitală cu efecte serioase: copii și adolescenți care pătrund în sistemele școlilor și colegiilor. Comisia pentru Informații din Regatul Unit, autoritatea independentă pentru protecția datelor, spune că, în ultimii trei ani, mai mult de jumătate din atacurile cibernetice și breșele de securitate în instituțiile educaționale au fost comise de elevi.
Datele indică că din 215 cazuri analizate, 57% au fost realizate de elevi. Aproape o treime dintre incidente implicau ghicirea parolelor sau utilizarea conturilor profesorilor pentru a accesa sisteme administrative. Motivațiile sunt adesea banale: curiozitate, provocări între colegi sau doar amuzament, însă consecințele pot fi grave. Specialiștii avertizează că ceea ce pare o glumă se poate transforma rapid într-un atac ce afectează organizații sau infrastructuri critice, iar exemplele din dosare sunt elocvente.
Un caz menționat implică un copil de șapte ani îndrumat către programul Cyber Choices al Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, după ce a fost implicat într-o breșă. Alte incidente au implicat elevi din clasa a XI-a care au folosit instrumente online pentru a sparge parole și a accesa datele a peste 1.400 de colegi. Un alt exemplu relatat de regulator descrie un elev care s-a autentificat în baza de date a unui colegiu folosind datele unui profesor și a ajuns să vadă informații ale mai mult de 9.000 de persoane, adrese, date medicale și note legate de protecția copiilor.
În paralel, sondajul guvernamental asupra breșelor de securitate cibernetică arată că 44% dintre școli au declarat că au suferit un atac sau o breșă în ultimul an. Avertismentul vine după o serie de atacuri mediatizate la firme precum M&S și Jaguar Land Rover, în care au fost implicați adolescenți hackeri. Contextul sugerează o realitate clară: instrumentele de atac devin tot mai accesibile, iar hotarul dintre curiozitate și încălcare se subțiază.
Problemele identificate sunt variate: lipsa unei alfabetizări digitale adecvate, proceduri de securitate insuficiente în școli, parole slabe și ușurința cu care tinerii găsesc pe internet instrumente pentru spargerea conturilor. Există însă și componente educaționale: unii elevi sunt atrași de provocarea tehnică, iar intervențiile timpurii prin programe preventive sau remediale, precum Cyber Choices, se arată necesare. Autoritățile și conducerea școlilor trebuie să combine măsuri tehnice, politici de acces, autentificare multifactor, monitorizare, cu abordări pedagogice ce explică riscurile și consecințele, inclusiv cele legale.
Raportul Comisiei pentru Informații și datele guvernamentale scot în evidență fapte concrete: 57% din cele 215 cazuri investigate implicau elevi, 44% din școli au raportat incidente în ultimele 12 luni, iar un singur incident a expus datele a peste 9.000 de persoane. Aceste cifre subliniază necesitatea unor acțiuni clare la nivel de politici școlare, formare digitală și cooperare cu programe specializate. Măsuri utile ar fi: stabilirea unor reguli simple de securitate în toate unitățile, cursuri obligatorii de igienă digitală pentru elevi și oferirea de sprijin rapid celor implicați în astfel de acte, pentru a nu ajunge candidați la programe de remediere.
Asemenea lui Dante pentru Italia, Marea Britanie are propriile lecții de etică digitală: reguli clare, supraveghere tehnică și intervenție educațională. Cum crezi că ar trebui acționat în școli pentru a preveni astfel de incidente fără a penaliza curiozitatea tehnică a elevilor?
Fii primul care comentează