Efectul folosirii dobânzilor generate de activele rusești înghețate, deținute de Euroclear, asupra stabilității monedei euro și a finanțelor din Europa

Comisia va veni cu propunerile, iar statele membre vor decide. Numerele cheie rămân 210 miliarde de euro administrate de Euroclear și 45 de miliarde de euro reprezentând garanția discutată de G7. Aceste cifre și deciziile viitoare reflectă tensiunea dintre dorința de a sprijini Ucraina și necesitatea păstrării încrederii pe piețele financiare. Ce va prevala, nevoia de ajutor imediat fără costuri pentru contribuabili sau prudența de a menține un cadru financiar previzibil, va contura politica europeană în lunile următoare.
Rămân numeroase întrebări practice și politice: ce mecanisme juridice vor permite transformarea dobânzilor în finanțare efectivă, cum vor fi protejate drepturile investitorilor care și-au plasat active în Europa și ce semnal va trimite aceasta pe termen lung piețelor financiare internaționale. Afirmațiile că investitorii ar retrage rapid capitalul dacă există riscul confiscării subliniază un principiu cunoscut în finanțe: stabilitatea drepturilor de proprietate este esențială pentru menținerea fluxurilor de capital.
Totuși, nu există un consens. State precum Germania și Franța, alături de Banca Centrală Europeană, și-au exprimat rezerve serioase față de confiscare. Teama lor principală este aceea menționată de Prévot: pierderea încrederii investitorilor și potențiala destabilizare a euro. În plus, există considerente juridice și instituționale: confiscarea rezervelor unei bănci centrale străine ridică întrebări complicate privind imunitatea suverană și normele internaționale care protejează astfel de active.
De la Moscova la Bruxelles, discuția despre soarta activelor rusești înghețate în Europa a devenit centrală: cine cere ce, care sunt motivele și ce impact ar avea asupra monedei euro și piețelor financiare. Dezbaterea îmbină preocupări istorice legate de respectarea proprietății internaționale cu temeri actuale privind stabilitatea financiară și implicațiile geopolitice ale sprijinului pentru Ucraina.
Comisia Europeană și statele membre trebuie să identifice mecanisme care să transforme dobânzile generate de activele înghețate în sprijin real pentru Ucraina, fără a submina în același timp încrederea piețelor. Exemplul cifrelor, 210 miliarde în Euroclear și pachetul de 45 de miliarde garantat de G7, evidențiază dimensiunea problemei. Cum ar trebui capitalele europene să împace solidaritatea cu riscurile financiare?
Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a tras un semnal de alarmă asupra efectelor posibile ale confiscării activelor rusești deținute în Europa. El avertizează că o asemenea măsură ar provoca un șoc sistemic considerabil pe piețele financiare europene și ar submina credibilitatea monedei euro. În esență, raționamentul lui este simplu: dacă activele financiare plasate aici pot fi confiscate, investitorii străini ar putea să-și mute fondurile în alte jurisdicții, iar Europa s-ar confrunta cu o scurgere de capital. Și când vorbim de scurgeri mari, nu este doar o ipoteză: consecințele ar putea varia de la creșterea costurilor de finanțare până la presiuni asupra cursului valutar.
Ca soluție de compromis, cele 27 de state membre ale UE au convenit, în locul utilizării capitalului în sine, să folosească dobânzile generate de aceste active. Este vorba despre câteva miliarde de euro anual care ar putea fi direcționate către sprijinul pentru Ucraina. În octombrie 2024, liderii G7 au convenit ceva similar: dobânzile provenite din activele înghețate să fie folosite pentru a garanta un împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina. Comisia Europeană urmează să propună măsuri concrete până la sfârșitul lunii octombrie, iar autoritățile belgiene preferă să aștepte detaliile înainte de a lua o decizie finală.
Ceea ce alimentează disputa este valoarea uriașă aflată sub controlul unor instituții europene. Printre activele vizate se numără rezerve ale băncii centrale ruse, estimate la aproximativ 210 miliarde de euro păstrate în Belgia prin Euroclear. Mai multe state membre, în special din regiunea baltică, au solicitat confiscarea acestor active, argumentând că fondurile ar putea fi folosite pentru a finanța sprijinul pentru Ucraina, fără a încărca bugetele naționale. Motivația este pragmatică: multe țări europene se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriei publice și caută soluții pentru a susține eforturile comune fără costuri suplimentare pentru cetățeni.