Cafeaua noastră matinală face mai mult decât să ne pună în mișcare: adesea, fără intenție, ajunge în rețelele de canalizare și, în anumite cazuri, în cursurile de apă. Recent, o femeie din Londra a fost amendată pentru că a aruncat restul de cafea într-o gură de canal, amendă ulterior anulată, dar incidentul a reaprins dezbaterea despre ce efect are un gest aparent banal asupra mediului. Nu e o problemă nouă: consumul uriaș de cafea a lăsat urme în ape încă de la începutul secolului XXI și ridică întrebări practice despre ce ar trebui făcut cu lichidul rămas în ceașcă.
La nivel național, britanicii consumă aproape 98 de milioane de cești pe zi, iar la scară globală se estimează peste 2 miliarde de cești zilnic. Un rest nesemnificativ la nivel individual, multiplicat masiv, devine o sursă de încărcare chimică pentru apa uzată. În multe orașe se folosesc sisteme de canalizare combinate, unde apele pluviale şi cele menajere circulă prin aceleași conducte şi ajung la stațiile de epurare. Acolo, cafeaua nu dispare pur și simplu: introduce compuși organici şi cofeină, o substanță care se degradează greu şi este considerată contaminant emergent. Studii încă din 2003 în Elveția semnalau prezenţa cofeinei în ape dulci, iar cercetări ulterioare au descoperit urme în lacuri şi râuri din Europa şi din întreaga lume.
Problema nu se reduce doar la cofeină. Orice fel de cafea modifică pH-ul apei și conține compuși organici care, în timpul descompunerii, consumă oxigen din mediile acvatice. Excesul de nutrienți favorizează înflorirea algelor, ceea ce reduce și mai mult oxigenul disponibil pentru plante şi viețuitoare acvatice. Astfel se explică de ce concentrații mici de compuși din cafea pot contribui la dezechilibre ecologice. Studii efectuate pe sute de cursuri de apă din zeci de țări au detectat cofeină în mai mult de jumătate din probe, iar investigațiile arată efecte asupra metabolismului, creșterii și mobilității algelor și larvelor de insecte acvatice.
Stațiile de epurare pot elimina cofeina în procente variabile, între aproximativ 60 și 100%, în funcție de tehnologie, temperatură și volumul de apă tratat. Rămâne însă o cantitate ce scapă purificării și ajunge în ape. Situația se agravează în timpul ploilor abundente, când sistemele combinate sunt suprasolicitate și debite netratate sunt evacuate direct în râuri pentru a preveni inundațiile. Aici intervine o soluție practică: nu orice lichid este potrivit pentru gurile de canal. Acestea sunt parte dintr-un sistem destinat apelor pluviale, nu coșuri pentru deșeuri lichide. Zațul de cafea poate înfunda instalații, iar uleiurile, grăsimile, detergenții sau vopselurile nu au ce căuta în rețea.
Ce putem face? Reducerea resturilor începe cu măsuri simple: preparați cantități potrivite, evitați risipa, consumați doar cât este necesar. Lichidul de cafea poate fi diluat și folosit ocazional ca tonic pentru unele plante, iar zațul are diverse întrebuințări în grădină, însă cu prudență, deoarece acumularea de cofeină în sol poate afecta anumite specii. Cea mai sigură opțiune rămâne compostarea; dacă nu există acces la compost, este recomandat ca lichidul și zațul să fie colectate într-un recipient și eliminate cu resturile menajere, nu turnate la canal.
Amenda din Londra a scos în evidență o problemă practică și comună: gesturile mici, repetate de milioane de ori, pot avea un impact colectiv semnificativ. Ideea esențială este directă: gurile de canal nu sunt loc pentru resturi alimentare lichide sau solide, iar în sistemele combinate nu există diferență între ce arunci în chiuvetă şi ce arunci pe stradă. În paralel, studiile privind cofeina, de la semnalările din Elveția în 2003 până la investigațiile care au descoperit substanța în sute de râuri din 104 țări, arată că problema are o dimensiune globală și tehnologică, legată de capacitatea de tratare a apelor.
Un sfat practic: dacă bei cafea pe drum și rămâne lichid în termos sau în ceașcă, mai bine păstrezi restul într-un recipient până ajungi acasă decât să-l torni într-o gură de canal. În grădină, folosește zațul cu moderație; la bloc, informează-te despre opțiunile locale de compost sau colectare menajeră. Ce soluții locale ai observat în cartier pentru gestionarea resturilor de cafea?
Fii primul care comentează