La Chișinău, în Piața Mariii Adunări Naționale, a fost semnat un acord care aduce mii de cărți în limba română în bibliotecile din Republica Moldova, continuând o tradiție de sprijin cultural între cele două țări. Legătura pe teme lingvistice și culturale dintre România și Republica Moldova are rădăcini vechi, de la mișcările intelectuale din secolul XIX până la inițiativele recente menite să extindă accesul la lectură; prezentul proiect reprezintă o manifestare practică a acelei legături, prin donații și digitalizare.
Evenimentul oficial a marcat predarea volumelor în cadrul proiectului Dotarea bibliotecilor din Republica Moldova, ediția a II-a, în prezența reprezentanților instituțiilor implicate. Acordul a fost semnat între Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Biblioteca Națională a Republicii Moldova, iar ceremonia s-a desfășurat în centrul capitalei. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a subliniat relevanța prezenței cărții românești în fiecare comunitate și bibliotecă din țară, un raționament firesc dacă ne gândim la identitatea lingvistică comună și la necesitatea accesului la resurse în limba maternă.
Din partea României, secretarul de stat Dragoș Mihai Hotea a evidențiat că sprijinul oferit de Guvernul României face parte dintr-un angajament mai amplu față de parcursul european al Republicii Moldova. A menționat legătura specială dintre cele două state, întemeiată pe limbă, istorie și cultură, și a reafirmat dorința de a continua sprijinul pentru cetățeni și pentru proiectele care susțin integrarea europeană. Tonul declarațiilor a fost pragmatic și cooperant, fără excese, ceea ce e util atunci când se trece de la simbol la acțiuni concrete.
Contextul mai larg cuprinde și o donație mai consistentă făcută în octombrie 2024, când Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a oferit peste 100.000 de volume tipărite, plus un număr asemănător de titluri în format digital. Această cantitate ilustrează nu doar un gest simbolic, ci și o strategie de facilitare a accesului rapid la lectură în era digitală, când bibliotecile locale pot combina rafturile fizice cu arhivele electronice. Nu este vorba doar despre cifre: crește probabilitatea ca elevii, studenții, profesorii și cititorii obișnuiți să găsească materiale utile pentru studiu, informare sau recreere.
Proiectul actual, ediția a II-a, menține aceeași direcție: echiparea spațiilor publice de lectură și consolidarea prezenței culturii române în comunitățile din Republica Moldova. Implementarea practică presupune selecția titlurilor, logistica distribuirii și, în cazul volumelor digitale, suportul tehnic pentru acces. Toate acestea înseamnă că beneficiul real se vede nu doar în coletele livrate, ci în cărțile împrumutate și citite.
Donațiile culturale de acest fel ridică chestiuni relevante: rolul statului în susținerea accesului la cultură, relația dintre sprijinul simbolic și efectele pe termen lung, precum și modul în care digitalizarea poate completa, dar nu înlocui, experiența tradițională a bibliotecii. Exemplele concrete din text, semnarea acordului în Piața Marii Adunări Naționale, declarațiile lui Sergiu Prodan și Dragoș Mihai Hotea și donația din octombrie 2024 de peste 100.000 de volume tipărite plus echivalentul digital, ilustrează o abordare planificată și continuă, nu o inițiativă punctuală. Impactul pe termen mediu și lung va depinde de felul în care bibliotecile locale vor integra aceste resurse în programe educaționale și activități comunitare.
Crezi că bibliotecile din orașul tău ar valorifica la maximum astfel de donații și resurse digitale?
Hopa, bine că se mișcă ceva, dar sper să ajungă și la sate.