Autoritățile federale americane au constituit o echipă specializată pentru a desființa rețele chineze care escrochează cetățeni americani de aproape 10 miliarde de dolari anual prin scheme legate de criptomonede. Operațiunile se desfășoară în Statele Unite, dar sunt puternic conectate la centre de comandă din Asia de Sud-Est, unde rețelele funcționează din companii-fantomă și așa-numitele compuși de scam.
În ultimii ani, fraudele legate de investiții în criptomonede s-au transformat din înșelătorii elementare într-o industrie transnațională organizată. Noua echipă, denumită Scam Center Strike Force, reunește procurori federali, personal din Departamentul de Justiție, FBI și Secret Service. Obiectivul este clar: urmărirea banilor iliciți, confiscarea criptomonedelor obținute prin fraude și coordonarea cu partenerii externi pentru a demonta infrastructura acestor operațiuni. Practic, este un „game over” pentru rețelele care au transformat escrocheria în afacere.
Metoda folosită, potrivit autorităților, este simplă, dar eficientă: escrocii își dezvoltă relații cu potențialele victime prin rețele sociale sau mesaje text, câștigă încrederea, uneori sub pretextul unei relații romantice sau a unei oportunități de investiții, și conving persoanele să transfere criptomonede într-o platformă falsă. Acțiunile sunt adesea coordonate din compuși din Cambodgia, Laos sau Myanmar, unde lucrătorii sunt frecvent victime ale traficului de persoane și forțați să participe la campanii de înșelătorie. Departamentul de Justiție atrage atenția că, în unele dintre aceste state, veniturile generate de astfel de escrocherii pot ajunge să constituie aproape jumătate din produsul intern brut, un indicator al dimensiunii fenomenului și al impactului asupra economiilor locale.
Răspunsul legislativ și de aplicare a legii din SUA începe să dea rezultate concrete. Deși Strike Force a fost anunțată recent, echipa a reușit deja să confiște peste 401 milioane de dolari în criptomonede și a inițiat proceduri de sechestru pentru alte 80 de milioane. Echipele din Myanmar au pus sub sechestru mai multe site-uri și caută mandate pentru a pune sechestru și pe terminale satelit folosite la spălarea banilor și alte fraude. Astfel, nu este vorba doar de anchete teoretice, există bunuri blocate și pași practici pentru a întrerupe fluxurile financiare.
Pe lângă confiscări, Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane a impus sancțiuni asupra grupului armat Democratic Karen Benevolent Army (DKBA) și a patru lideri ai acestuia, acuzându-i de desfășurare de operațiuni cibernetice de tip scam îndreptate împotriva cetățenilor americani. De asemenea, au fost sancționate companii din Thailanda, Trans Asia International Holding Group Thailand Company Limited și Troth Star Company Limited, plus un cetățean thailandez, Chamu Sawang, toate având legături cu rețele criminale chineze care finanțează activitățile DKBA. Activele acestor entități și persoane au fost înghețate, iar indivizii sau organizațiile din SUA sunt îndemnate să evite relațiile comerciale cu ele, sub riscul sancțiunilor secundare.
Cazuri precedente ilustrează amploarea fenomenului: în octombrie, Departamentul de Justiție a confiscat 15 miliarde de dolari în bitcoin de la liderul Prince Group, o organizație care a sustras sume uriașe prin scheme de investiții în criptomonede. OFAC a estimat că americanii au pierdut cel puțin 10 miliarde de dolari în 2024 din cauza operațiunilor frauduloase cu bază în Asia de Sud-Est, o creștere de 66% față de anul anterior, cu grupări precum Prince Group având un rol semnificativ. Anul acesta, OFAC a mai sancționat Karen National Army și mai multe firme din Cambodgia și Myanmar pentru implicare în trafic de persoane și escrocherii electronice.
Datele furnizate de Secret Service arată amploarea impactului: doar în anul fiscal 2025, agenția a răspuns la în jur de 3.000 de plângeri privind scheme de investiții în criptomonede. Aceste cifre nu sunt doar statistici; reprezintă oameni care și-au pierdut economiile, și-au văzut conturile golite sau au fost manipulați emoțional să trimită bani către platforme false.
Abordarea autorităților combină tehnicile clasice ale anchetei penale cu instrumentele specifice activelor digitale: urmărirea tranzacțiilor on-chain, confiscarea portofelelor, blocarea site-urilor frauduloase și sancțiuni care vizează atât grupările armate implicate, cât și firmele intermediare. În paralel, cooperarea internațională rămâne esențială: multe operațiuni pornesc de pe teritorii străine, iar distrugerea centrelor de scam necesită colaborare pentru extrădări, mandate și acțiuni comune.
Măsurile adoptate până acum arată că autoritățile americane tratează problema cu seriozitate: echipa nou-formată a pus sechestru pe sute de milioane și a impus sancțiuni împotriva unor entități militare și comerciale implicate. Provocarea rămâne însă protejarea mai eficientă a potențialelor victime și stoparea mecanismelor de recrutare și exploatare din spatele acestor operațiuni. Dincolo de confiscări, sunt necesare eforturi susținute pentru a identifica rețelele de sprijin financiar și logistic care mențin funcționarea acestor scheme.
OFAC a inclus Prince Group, DKBA și KNA pe lista țintelor sale, iar cele 15 miliarde de dolari confiscați în cazul Prince Group rămân o dovadă serioasă că autoritățile pot lovi puternic atunci când identifică liderii și fluxurile financiare. OFAC a explicat că estimarea de 10 miliarde de dolari pierduți de americani în 2024 reflectă atât volumul tranzacțiilor frauduloase, cât și impactul major asupra victimelor. Aceste sume și nume concrete arată că problema este palpabilă și că soluțiile implică atât acțiune penală, cât și măsuri diplomatice și economice.
Referitor la schemele cu criptomonede și centrele de scam, e important de reținut că nu doar tehnologia facilitează frauda, ci și rețelele umane care o susțin: persoane forțate să muncească în compuși, grupări armate care taxează sau finanțează operațiunile și firme intermediare care spală banii. Confiscările, sancțiunile și anchetele urmăresc să rupă aceste conexiuni. Exemplele concrete din text, sancțiunile OFAC, confiscarea celor 15 miliarde de dolari în bitcoin sau cele 401 milioane deja sechestrate, ilustrează instrumentele folosite și rezultatele obținute. Viitorul depinde de capacitatea autorităților de a extinde cooperarea internațională și de a proteja publicul vulnerabil la astfel de înșelătorii. Credeți că măsurile actuale vor fi suficiente pentru a reduce pe termen lung aceste operațiuni?
Fii primul care comentează