Privesc harta Dunării și îmi vine în minte o istorie îndelungată de treceri de frontieră, controale și incidente aeriene; acum, la începutul acestei săptămâni, subiectul a revenit în prim-plan: o dronă a pătruns și a survolat pentru scurt timp spațiul aerian românesc în zona Deltei, iar forțele aliate au fost mobilizate pentru a urmări situația.
Conform Ministerului Apărării Naționale, în jurul orei 00:20–00:25 a fost detectată o dronă care a pătruns aproximativ opt kilometri în România, pe direcția Vâlcovo (Ucraina), Periprava, Chilia Veche, în Delta Dunării. În contextul unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea frontierei, două Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, au decolat la 00:25 pentru a monitoriza spațiul aerian de la graniță. După ce a zburat cam opt kilometri deasupra teritoriului românesc, drona a dispărut de pe radare în zona Chilia Veche, iar apoi semnalul ei a reapărut intermitent, timp de circa 12 minute, venind dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (județul Galați). Ca urmare a acestor semnale, locuitorii din nordul județului Galați au primit la 00:59 un mesaj RO-Alert; anterior fusese emis un avertisment similar în nordul județului Tulcea.
Reconstrucția rutei pe baza datelor radar indică un comportament neobișnuit: drona ar fi intrat inițial din Ucraina în România, s-ar fi întors spre teritoriul ucrainean, apoi ar fi traversat spațiul aerian al Republicii Moldova și ar fi revenit aproape de frontieră. Astfel de manevre se înscriu într-o serie de survoluri sau posibile încălcări ale spațiului aerian atât al Moldovei, cât și al României de către platforme aeriene rusești, observate recent.
Pe lângă cele două Typhoon germane, Forțele Aeriene Române au ridicat în aer și două F-16, constituind un dispozitiv mixt româno-german pentru supraveghere și, dacă ar fi fost necesar, intervenție. Reprezentanții MApN au subliniat că, până acum, nu s-au raportat impacturi ale unor vehicule aeriene cu solul; echipe specializate sunt însă pregătite să caute eventuale resturi în cazul apariției unor indicii în acest sens.
Purtătorul de cuvânt al MApN, colonelul Corneliu Pavel, a explicat că piloții aveau autorizație de angajare a țintei, inclusiv pentru doborâre, dar decizia operațională a fost de a nu deschide focul. Motivația: semnalul dronei era intermitent, iar ținta era confirmată doar pe radar, fără o identificare clară și continuă. Această abordare nu este unică; în incidente recente cu drone rusești, piloții NATO au evaluat riscul colateral și au preferat prudența, chiar având permisiunea de a deschide focul.
Incidentul se înscrie într-un context mai larg: în noaptea precedentă Rusia a lansat un atac major asupra Ucrainei, vizând infrastructura energetică. În noaptea de 19 noiembrie au fost impuse întreruperi de curent de urgență pe întreg teritoriul ucrainean, după un val masiv de rachete și drone. Autoritățile ucrainene și observatorii raportează utilizarea a peste 470 de drone și 47 de rachete în cadrul acestui atac. Drona detectată la frontieră face parte din aceste operațiuni mai ample, care accentuează contrastul dintre manevrele tactice locale și impactul strategic asupra infrastructurii civile.
Implicarea aviației aliate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu și coordonarea cu forțele române reflectă preocupările NATO privind securitatea flancului estic. Prezența unui dispozitiv mixt româno-german de poliție aeriană demonstrează atât capacitatea de reacție, cât și limitele deciziilor operaționale atunci când semnalele nu sunt concludente. În plus, traseul „ciudat” al dronei, intrări și ieșiri prin spații aeriene diferite, complică și mai mult situația pentru controlul aerian și pentru analizele ulterioare.
Privind evenimentele recente, observăm două planuri paralele: pe de o parte, atacuri strategice de mare amploare în Ucraina, cu zeci și sute de platforme implicate; pe de altă parte, consecințele acestor operațiuni în proximitatea frontierelor, cu apariții izolate ale unor drone care testează limitele supravegherii și reacției. Prevenirea unor incidente mai grave depinde nu doar de capacități tehnice, ci și de decizii tactice luate în fracțiuni de secundă, când recunoașterea clară a țintei poate lipsi.
Un exemplu concret: două Eurofighter Typhoon germane și două F-16 românești au fost implicate direct în misiune, iar locuitorii din județele Tulcea și Galați au primit avertismente RO-Alert, toate acestea ilustrează instrumentele și procedurile folosite în astfel de situații. Mai mult, cifrele din atacul asupra Ucrainei, peste 470 de drone și 47 de rachete, evidențiază amploarea presiunii aeriene asupra regiunii. Cum se echilibrează nevoia de apărare cu riscul constant al incidentelor transfrontaliere rămâne o întrebare practică pentru decidenți și pentru populațiile din zonă.
Doriți să aflați ce implică pe termen lung prezența acestor misiuni mixte la Baza 57 sau cum funcționează exact autorizațiile de angajare a țintelor pentru aviația NATO?
Fii primul care comentează