Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă că Via Transilvanica ar putea beneficia de aproximativ 6–7 milioane de euro din Granturile Spaţiului Economic European şi Norvegiene 2021–2028 pentru lucrări de amenajare, iar aceeaşi sursă de finanţare susţine proiecte precum turismul lent din Delta Dunării. Comentariile au fost făcute într-un interviu acordat Agerpres.
Când vorbim despre finanţări europene de mică valoare dar bine direcţionate, este util să ne amintim că nu este prima dată când iniţiative cu impact local primesc sprijin din canale alternative. Granturile SEE şi norvegiene, care însumează în jur de 600 de milioane de euro, sunt concepute pentru a completa pachetele mari de finanţare ale României şi pentru a testa soluţii inovatoare: tranziţie verde, dezvoltare locală, cultură, justiţie, afaceri interne şi consolidarea capacităţii administrative. Aceste granturi cer o cofinanţare de 15% din partea statului român şi, deşi totalul este modest în comparaţie cu cele 31 de miliarde alocate prin Politica de Coeziune, ele pot funcţiona ca un catalizator pentru proiecte care altfel ar rămâne incomplete.
Pîslaru a explicat că statul a întârziat uşor cu lansarea acestor fonduri, însă autorităţile au reluat dialogul cu partenerii norvegieni şi au stabilit deja direcţii de finanţare. Printre iniţiativele care i-au atras atenţia se numără Via Transilvanica, un traseu pedestru de lungă distanţă care traversează mai multe regiuni şi reuneşte comunităţi din peste 400 de unităţi administrativ-teritoriale. Ministrul a punctat că proiectul a pornit iniţial din voluntariat, transformând activismul local într-o comunitate reală, cu antreprenori locali care oferă cazare şi masă vizitatorilor. Statul nu a finanţat constant proiectul până acum, iar oficialul consideră că granturile norvegiene s-ar potrivi deoarece sunt mai flexibile şi nu impun intervenţii de sus în jos.
Amenajările propuse pentru Via Transilvanica includ echipamente şi puncte de atracţie – de exemplu un centru de vizitare la Tăşuleasa Social care să servească şi ca spaţiu educaţional despre spiritul comunitar. Traseul existent se întinde pe aproximativ 1.600 de kilometri între Putna şi Drobeta Turnu Severin, iar iniţiatorii urmăresc extinderea şi către zona Satu Mare–Dobrogea. Finanţarea estimată pentru aceste lucrări este de circa 6–7 milioane de euro, o sumă modestă dar relevantă pentru o primă investiţie publică dedicată dezvoltării rutei. Ministrul a menţionat şi expertiza Norvegiei în gestionarea rutelor pedestre, inspirată de experienţele lor în promovarea drumeţiilor şi activităţilor outdoor.
Tot din acest pachet de granturi ar putea fi susţinut şi proiectul pentru turismul lent în Delta Dunării, inspirat de ideile lui Ivan Patzaichin. Conceptul pune accent pe dezvoltarea unor centre de vizitare, pe trasee lente şi ghidate, pe protejarea habitatului şi pe activităţi educaţionale şi gastronomice locale, evitând agitaţia excursiilor cu ambarcaţiuni rapide. Ministerul speră astfel să recupereze proiecte neterminate prin PNRR şi să le reintegreze în circuitul finanţărilor.
Ministrul a descris proiectele eligibile pentru aceste granturi ca fiind inovatoare şi benefice pentru ţesutul social: pot conecta comunităţi, genera oportunităţi locale şi atrage turişti – inclusiv străini – în mod durabil. Deşi sumele nu se compară cu marile programe de coeziune, mecanismul granturilor norvegiene şi SEE are rolul de a pilota soluţii, de a testa modele şi de a completa pachetele de finanţare mai consistente. Interviul integral cu Dragoş Pîslaru urmează a fi difuzat marţi.
Via Transilvanica, estimată la 1.600 km între Putna şi Drobeta Turnu Severin şi posibil extinsă spre Satu Mare–Dobrogea, este propusă pentru un sprijin public de 6–7 milioane de euro. Această sumă ar permite dotarea traseului şi amenajarea unor puncte de vizitare, inclusiv un centru educaţional la Tăşuleasa Social, şi ar reprezenta prima susţinere publică consistentă a unei iniţiative născute din voluntariat. Un alt proiect concret este turismul lent în Delta Dunării, bazat pe ideile lui Ivan Patzaichin, care mizează pe centre de vizitare, trasee ghidate şi protecţia habitatului. Creşterea capacităţii administrative şi schimburile cu partenerii norvegieni pentru expertiză în rute pedestre sunt elemente-cheie pentru reuşita acestor iniţiative.
Via Transilvanica şi proiectul din Delta ridică probleme practice: cum finanţezi iniţiative comunitare fără a le altera, cum echilibrezi finanţări mici dar direcţionate cu necesitatea cofinanţării şi cum foloseşti expertiza externă pentru a întări proiectele locale. Exemple concrete includ centrul de vizitare de la Tăşuleasa Social, traseul de 1.600 km şi colaborarea cu Norvegia pentru bune practici în administrarea rutelor pedestre. Crezi că finanţarea propusă de 6–7 milioane de euro este suficientă pentru a transforma Via Transilvanica într-un traseu complet amenajat şi sustenabil?
Fii primul care comentează