Dragoș Pîslaru sugerează transferarea proiectelor PNRR către politica de coeziune pentru a finaliza spitalele și infrastructura

România are în discuție o soluție practică pentru soarta proiectelor mari din PNRR abia demarate: se analizează transferul lor către politica de coeziune, iar semnalele venite de la Bruxelles par să permită această manevră. De la spitale la infrastructură rutieră şi feroviară, ministerul examinează cum să profite de flexibilitatea europeană pentru a evita şantiere neterminate din cauza lipsei finanţării, ceea ce sună preferabil faţă de situaţia în care vedem clădiri abandonate după ce s-au făcut deja investiţii.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a explicat după o vizită la Bruxelles că propunerea este să treci pe politica de coeziune proiectele strategice din PNRR care sunt în stadiu de realizare între 0 şi 30%. Practic, proiectele pentru care anterior se lua în calcul suspendarea în vederea găsirii altor surse vor fi primele luate în considerare pentru preluare, dar cu accent pe prioritizare. Domeniile-cheie indicate sunt infrastructura spitalicească şi transporturile, iar obiectivul este finalizarea lucrărilor începute, nu risipirea de sume sau şantiere abandonate. Se pare că România nu a mai avut atât de multe şantiere active simultan; până acum a fost multă planificare şi machetă, dar acum sunt şi săpături în teren, deci e momentul să terminăm, nu doar să admirăm planurile.

Pîslaru a subliniat că nu este vorba doar despre spitale noi, ci şi despre corpuri de clădiri şi dotări. Opt spitale vor rămâne în PNRR, iar suplimentar există posibilitatea de a finanţa până la 13 spitale prin transfer pe coeziune, inclusiv trei spitale militare. Această opţiune de finanţare aduce şi o componentă legată de securitate şi apărare, adică, pe lângă investiţiile în sănătate, se acordă atenţie şi pregătirii pentru situaţii mai sensibile. Pe scurt: se încearcă menţinerea dimensiunii strategice a investiţiilor.

Despre energie, Pîslaru a remarcat că sectorul beneficiază de un avantaj important: există un fond de modernizare care poate fi folosit mai eficient decât până acum. Prima recomandare va fi utilizarea la maximum a fondului de modernizare, pentru că România nu l-a valorificat suficient anterior. Proiectele PNRR din domeniul energetic rămân, iar dacă va fi necesar ar putea primi suplimentări din politica de coeziune, dar va trebui făcut un exerciţiu de prioritizare: nevoile sunt mari şi resursele limitate, deci vor fi necesare alegeri clare.

Ministrul a insistat că proiectele considerate strategice, cele care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, vor fi finanţate, însă într-o manieră etapizată. Dacă nu există resurse imediate, opţiunea este suspendarea până la apariţia fondurilor, nu anularea definitivă. De reţinut: contractele de lucrări nu sunt oprite automat la nivel central; autorităţile locale pot continua lucrările dacă dispune de resurse şi există mecanisme prin care UE poate deconta ulterior proiecte finalizate, chiar şi retroactiv, până în 2028. Prin urmare, în practică, pentru proiectele mari care necesită sute de milioane şi pentru care autorităţile locale nu pot asigura finanţarea, ministerul vrea să se concentreze pe sprijin şi prioritizare, nu pe impunerea unor soluţii unilaterale.

Pe scurt, strategia anunţată de Pîslaru îmbină flexibilitatea administrativă cu prioritizarea proiectelor din sănătate şi transport, utilizarea fondurilor de modernizare pentru energie şi un dialog strâns cu Comisia Europeană pentru a asigura o abordare coerentă a redistribuirii fondurilor. Este un demers care urmăreşte transformarea proiectelor începute în lucrări finalizate, având în vedere constrângerile bugetare naţionale şi posibilităţile oferite de mecanismele europene.

Opt spitale rămân pe PNRR, iar până la 13 pot fi mutate pe coeziune; energia are la dispoziţie fondul de modernizare ca primă sursă; autorităţile locale pot continua lucrările şi există posibilitatea decontării retroactive până în 2028. Cum vi se pare această abordare: suficientă flexibilitate pentru a salva proiectele mari sau riscă să producă noi blocaje în procesul de prioritizare?

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*