Când politică, fonduri europene și responsabilitate se întâlnesc la Bruxelles, discuțiile depășesc simple calcule și vizează imaginea și capacitatea României de a-și administra viitorul. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a relatat, după vizita de lucru la Bruxelles, cum au decurs discuțiile cu reprezentanții Uniunii Europene și cu partenerii de dialog, evidențiind atât negocierile privind fondurile, cât și așteptările legate de reforme.
Pîslaru a afirmat că oficialii europeni sunt, în ansamblu, foarte mulțumiți de orientarea guvernului actual și de fermitatea cu care se implementează măsuri considerate nepopulare. În conferința de presă a detaliat stadiul implementării Politicii de Coeziune și al Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și negocierile privind fondurile din Spațiul Economic European și Norvegia pentru următoarea perioadă de programare, cu un accent pe finanțarea măsurilor sociale. Tonul a fost sobru: dacă vrei să primești și să folosești corect zeci de miliarde de euro, trebuie mai întâi să-ți pui casa în ordine financiară.
Ministrul a subliniat ideea responsabilității fiscale ca precondiție pentru încrederea externă. A folosit comparații cu alte state, menționând Franța, unde guvernul întâmpină dificultăți în asumarea politică a reformelor și în aprobarea bugetului. Ca să obții sprijin din partea UE, a explicat Pîslaru, statul trebuie să demonstreze că poate ține cheltuielile sub control și că poate genera venituri care să susțină bugetul național. Practic, e simplu: dacă nu-ți ții ordinea finanțelor publice, de ce ți s-ar încredința bani europeni pentru proiecte complexe?
Pîslaru a mai accentuat că asumarea unor măsuri dure este, de regulă, nepopulară și antipoliticianistă, dar necesară pentru a construi o minimă credibilitate externă. A recunoscut necesitatea unei comunicări mai empatice, observând că explicațiile pentru populație trebuie îmbunătățite și că pot apărea erori în implementare. În plus, ministrul a comentat rolul prim-ministrului Ilie Bolojan, afirmând că responsabilitatea cu care conduce guvernarea este ceva ce România nu a mai avut de mulți ani, o observație menită să contextualizeze schimbarea de ton în politica bugetară.
Mesajul principal al vizitei la Bruxelles a fost că disciplina în finanțele publice și capacitatea de a administra eficient fondurile europene sunt două linii paralele, ambele indispensabile. Dacă statul gestionează corect resursele proprii, partenerii europeni sunt mult mai dispuși să ofere sprijin financiar substanțial. Pîslaru a insistat că ministerul pe care îl conduce va pune presiune pe modernizare și pe utilizarea eficientă a banilor europeni în perioada următoare, pentru a accelera proiectele și a demonstra rezultate concrete.
Vizita a servit și pentru a discuta modalitățile de finanțare a măsurilor sociale prin Granturile SEE și norvegiene, dar și pentru a prezenta stadiul implementării Politicii de Coeziune și al PNRR, elemente esențiale în agenda europeană a României. Totodată, pledoaria pentru responsabilitate fiscală a fost însoțită de un argument pragmatic: Uniunea Europeană solicită condiționalitate legată de deficitul bugetar pentru a se asigura că fondurile primite vor fi utilizate corect și nu vor provoca instabilitate.
Discuțiile la Bruxelles au avut și o dimensiune politică internă: e nevoie de o comunicare mai bună către public, astfel încât măsurile considerate nepopulare să fie înțelese în contextul necesității stabilității fiscale și al accesului la fonduri externe. Pîslaru a admis că există loc pentru ajustări și mai multă empatie în exprimare, dar a reafirmat că direcția rămâne una de disciplină bugetară și de mobilizare rapidă a banilor europeni pentru proiecte de modernizare.
Detaliile concrete, negocierile pe Granturile SEE & Norvegiene, Politica de Coeziune, PNRR, cifrele la nivel european menționate ca exemplu (ordinea finanțelor și potențialul de 20 de miliarde de euro) și referințele la lideri politici precum Ilie Bolojan, arată că miza este atât tehnică, cât și politică. Modul în care aceste elemente vor fi comunicate public și implementate efectiv va decide dacă România câștigă credibilitate pe termen lung și dacă poate accelera absorbția fondurilor.
Ilie Bolojan este menționat explicit ca prim-ministru al momentului, iar capacitatea sa de a-și asuma decizii este evidențiată. 20 de miliarde de euro este cifra ilustrativă folosită de Pîslaru pentru a sublinia miza: fără stabilitate fiscală, astfel de sume nu pot fi accesate. Aceste repere concrete arată ce este în joc la nivel strategic și administrativ: reforme, comunicare, gestionarea banilor europeni și negocierea cu partenerii externi.
Această discuție despre responsabilitate bugetară și utilizarea eficientă a fondurilor europene aduce în prim-plan teme mai largi: credibilitatea statului, capacitatea instituțiilor de a implementa proiecte complexe și rolul comunicării politice în susținerea reformelor. Cum se traduce succesul concret? Prin proiecte finalizate, absorbție de fonduri mai ridicată și, nu în ultimul rând, printr-un buget național care reflectă disciplină și predictibilitate. Creșterea transparenței și explicarea deciziilor economice către cetățeni rămân pași esențiali.
Consolidarea capacității administrative și claritatea strategiei sunt factori concreți care determină rezultatele: negocieri privind Granturile SEE & Norvegiene, implementarea PNRR și utilizarea fondurilor din Politica de Coeziune. Care ar trebui, în opinia dumneavoastră, să fie primul pas concret pe care guvernul îl poate face pentru a întări încrederea partenerilor europeni?
Fii primul care comentează