Dracula de Radu Jude, o reinterpretare modernă a mitului, sosește în sălile Cinema City

După premiera mondială în competiția principală de la Locarno, Dracula a continuat traseul festivalier, fiind selectat în peste 15 festivaluri internaționale și având deja lansări în cinematografe din Franța, Luxemburg și America de Nord. Critica internațională i-a acordat vizibilitate: Screen International a remarcat că filmul încalcă convențiile, IndieWire l-a desemnat Critic’s Pick, apreciind utilizarea AI-ului ca una dintre cele mai ingenioase din cinema, iar Libération l-a descris ca o comedie anarhică despre prostul gust modern. RogerEbert.com a mers mai departe, sugerând că pelicula va fi analizată pe termen lung.
Filmările au durat 27 de zile și au vizat peste 40 de locații reale: Cetatea Medievală din Sighișoara, Castelul Bethlen din Biertan, cimitirul din Albești sau zona Grivița Roșie din București. Dincolo de imagini pitorești, „Dracula” reunește peste 50 de actori și figuranți, printre care Adonis Tanța, Gabriel Spahiu, Oana Maria Zaharia, Alexandru Dabija, Lukas Miko, Ilinca Manolache sau Șerban Pavlu. Pelicula conține elemente de nuditate, umor de calitate discutabilă, bătăi, sânge și alte ingrediente așteptate de public, toate livrate cu autoironie. Regizorul afirmă limpede că spectatorii vor primi exact acest amestec, nu tocmai potrivit pentru o cină cu tacâmuri fine, dar ideal pentru întunericul sălilor de cinema.
Filmul regizat de Radu Jude, o reinterpretare actuală a legendei lui Dracula, intră în sălile Cinema City din 29 octombrie, pregătind publicul pentru noaptea de Halloween. După premiere în festivaluri importante precum Locarno și proiecții la New York, Chicago, Viennale, Sitges sau Varșovia, pelicula a parcurs un circuit festivalier impresionant înainte de lansarea în țară.
Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru RSC, scenografia de Andreea Popa, iar costumele de Cireșica Cuciuc. Animația AI este realizată de Vlaicu Golcea, montajul îi aparține lui Cătălin Cristuțiu, iar designul de sunet a fost editat de Sebastian Zsemlye. Producția este una internațională: o co-producție România-Austria-Luxemburg, realizată de Saga Film împreună cu Nabis Filmgroup, Paul Thiltges Distributions, RT Features, MicroFILM, Samsa Film, Bord Cadre Films și Sovereign Films, cu sprijin financiar din partea CNC România, Austrian Film Institute (ÖFI), Film Fund Luxembourg și Creative Europe, MEDIA.
În România, „Dracula” poate fi vizionat în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City: în București la AFI Cotroceni, Sun Plaza și ParkLake, dar și la Cluj Iulius Mall, Timișoara Shopping City, Constanța City Park, Ploiești Shopping City, Galați, Iași Mall Moldova și Brașov AFI. Programul proiecțiilor este disponibil pe site-ul Independența Film, la adresa independentafilm.ro/project/dracula.
Filmul pune în discuție raportul dintre mit și contemporaneitate, între imaginea construită a unei regiuni și modul în care media actuală o refractă. Prin negocierea dintre tehnologie, fie ea iPhone sau inteligență artificială, și tradiție, Radu Jude provoacă spectatorul să regândească ce înseamnă revitalizarea unui mit național. Exemple concrete precum cadrele din Sighișoara, utilizarea AI-ului de Vlaicu Golcea sau selecțiile la festivaluri precum Locarno și Sitges ilustrează cum cinemaul românesc activează pe multiple terenuri: local și global, experimental și accesibil. Ce fel de imagine rămâne a fi Dracula după ce trece prin aceste filtre? Vei vedea filmul în cinema de Halloween sau îl lași pe seama recenziilor critice?
Plecând de la o idee simplă, condimentată cu umor negru, regizorul construiește povestea unui cineast blocat creativ care recurge la o inteligență artificială pentru a-și salva proiectul. Rezultatul nu e un film tradițional despre vampiri, ci un ansamblu de 14-15 viniete, unele cu vampiri, altele fără, ce pendulează între comedie și gravitate, între grotesc și melancolie. Filmul examinează mitul lui Dracula printr-o prismă contemporană: scene filmate cu iPhone-ul, cadre din Sighișoara sau din sate românești, imagini generate de AI și momente care par să te ia peste picior, dar rămân preocupate de istorie, identitate și mass-media. E ca și cum mitul ar fi trecut prin filtre moderne și ar fi ieșit transformat, mai puțin grandios, mai lateral.