Dr. Steven Austad: activitate fizică consecventă și alimentație în ferestre, obiceiuri simple pentru o viață sănătoasă

Când vine vorba de recomandări pentru a rămâne sănătos pe termen lung, Dr. Steven Austad, director științific la Federația Americană pentru Cercetarea Îmbătrânirii, vorbește din propria experiență practică acumulată de-a lungul anilor de muncă pe teren, din America de Sud până în Africa de Est. Nu caută neapărat „viața veșnică”, ci evidențiază două obiceiuri simple care i-au susținut bunăstarea: antrenamente serioase și consumul alimentelor în ferestre de timp fixe. Austad mărturisește că nu a fost niciodată obsedat de durata vieții; după cum glumește, dacă ai crescut lei ca să-ți câștigi pâinea, nu te preocupi prea mult de a-ți prelungi existența.

Cariera lui Austad a început în biologia de teren, iar acele experiențe l-au influențat profund. A muncit în locuri precum Venezuela, Africa de Est și Papua Noua Guinee, iar mediile acestea i-au arătat contraste clare între modurile de viață. Un episod memorabil e urcarea unui munte în Papua Noua Guinee, când fiica șefului satului i-a purtat rucsacul deoarece el ar fi încetinit grupul. Inițial s-a simțit jignit, apoi recunoscător și surprins: tânăra nu prezenta boli asociate unui stil de viață sedentar, precum osteoporoza. Astfel de scene i-au consolidat convingerea că activitatea fizică regulată e esențială.

Exercițiul face parte aproape zilnic din programul său. Pedalează zi de zi între 40 de minute și o oră și jumătate, practică antrenamente de forță alternând grupele musculare și include întotdeauna câteva exerciții pentru abdomen. Petrece una-două ore la sală și spune că își împinge efectiv corpul, acea senzație de epuizare după antrenament pe care o apreciază încă din tinerețe. Pe lângă preferințele personale, studiile susțin avantajele: nu doar pentru inimă, plămâni și mușchi, ci și pentru funcțiile cognitive și sistemul imunitar. Pentru Austad, un beneficiu concret e calitatea somnului: are nevoie să atingă oboseala fizică pentru a dormi bine, așa că își ajustează volumul antrenamentelor în consecință.

În privința alimentației, Austad practică de mult timp mâncatul restricționat pe intervale de timp, o formă de post intermitent. Rutina lui: mic dejun mai târziu, în jurul orei 11:00, omiterea prânzului și cină între 18:00 și 19:00. A observat că acest ritm, care la început părea doar obișnuință personală, a primit ulterior confirmări științifice privind anumite avantaje pentru sănătate, iar el recunoaște, cu o urmă de rușine, că nu fusese pe deplin conștient de toate beneficiile la început. Totuși, Austad avertizează că schemele de post intermitent pot varia mult și pot prezenta riscuri în anumite situații, deci nu sunt o soluție universală. Programul său pare bine sincronizat cu ritmul circadian, lucru considerat benefic pentru sănătatea metabolică.

Suplimentele nu fac parte din rutina sa. El susține că dovezile solide privind efectele lor asupra longevității sunt insuficiente, motiv pentru care evită aceste produse. Nu este complet abținut: ocazional savurează un pahar de vin și nu se lasă copleșit de grija îndelungării vieții. Avertismentul său e simplu: dacă îți petreci toată viața preocupat de cât vei trăi, riști să uiți să trăiești în prezent.

În ceea ce privește dieta în ansamblu, el respectă în esență principiile alimentației mediteraneene: multe pește ca sursă de proteine, consum redus de carne roșie și o varietate de fructe și legume. Concluzia e axată pe obiceiuri simple, susținute atât de observațiile făcute pe teren, cât și de literatura de specialitate: exercițiu regulat, sincronizarea meselor cu ritmul biologic și evitarea soluțiilor fără dovezi clare, precum combinațiile obscure de suplimente sau procedurile spectaculoase.

Ideea centrală din povestea lui Austad este că longevitatea nu trebuie transformată în obsesie și că, pe termen lung, rutinele simple, consecvente și bazate pe dovezi sunt mai eficiente. Exemplul concret al programului său, pedalare zilnică 40–90 de minute, antrenamente de forță regulate, micul dejun la 11:00 și cina la 18:00–19:00, arată că schimbările practice și susținute pot avea efect real. Rămâne întrebarea: ce mic obicei din rutina ta ai putea modifica azi pentru un somn mai bun și mai multă energie mâine?