Când apelul la încredere devine instrument de înșelăciune: două femei din București sunt investigate după ce ar fi păcălit mai multe persoane, promițându-le mașini și apartamente care nu le aparțineau.
Polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 2 au început audierile într-un dosar în care două femei, identificate drept Stan Simona și Popa Mariana, sunt suspectate că au folosit o schemă de tip confidence trick pentru a determina șase persoane să plătească sume considerabile pentru bunuri care, deși existau fizic, nu erau proprietatea persoanelor sau firmelor prezentate ca vânzătoare. Cazul se desfășoară în București și județele învecinate și a scos la iveală tranzacții de valoare semnificativă: de la zeci de mii de euro pentru autoturisme, până la sute de mii pentru apartamente. Din punct de vedere istoric, nu este neobișnuit ca nume, funcții publice sau relații personale să fie folosite pentru a conferi o aparență de legitimitate; aici surprinde mărimea sumelor implicate și diversitatea victimelor, majoritatea fiind profesioniști, inclusiv medici stomatologi.
Ancheta arată că cele două suspecte ar fi susținut că reprezintă sau au legături cu OMV PETROM SA și TRANSPECO LOGISTIC & DISTRIBUTION, afirmând că anumite autoturisme de lux și apartamente urmau să fie retrase din patrimoniul acestor companii și vândute sub prețul pieței. Pentru a convinge potențialele victime, una dintre femei ar fi invocat numele surorii sale, fosta ministră Carmen Dan, numele soțului angajat la Secretariatul General al Guvernului și ar fi pretins relații de prietenie cu persoane cunoscute din mediul de afaceri, precum Cristian Borcea și Dragoș Gâdoiu. Popa Mariana apare ca proprietară a unui salon One Beauty în Sectorul 2, iar mai multe tranzacții ar fi fost realizate prin intermediul ei.
Ancheta penală, coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a pornit de la sesizări depuse în august 2024 și, pe baza probelor colectate, analizează fapte produse începând din 2022. În timpul perchezițiilor din 16 octombrie 2025 au fost puse în aplicare 16 mandate de percheziție domiciliară în București și în județele Ilfov, Argeș și Buzău, iar 12 mandate de aducere au vizat persoanele suspectate, care au fost localizate și urmează să fie duse la audieri. În urma perchezițiilor au fost identificate și ridicate bunuri considerate relevante pentru cauză.
Exemple din dosar ilustrează amploarea prejudiciului reclamat de cele șase persoane vătămate: 220.000 de euro pentru mai multe autoturisme Mercedes G Class; 67.000 de euro pentru un apartament în zona Unirii plus mai multe autoturisme; 426.000 de lei cash și 265.000 de lei transfer pentru mai multe autoturisme; 372.000 de euro pentru apartamente în București; 69.000 de lei pentru un Audi Q5; și trei apartamente cu trei camere, în spatele Mitropoliei, evaluate la câte 36.800 de euro fiecare—ultimul caz având ca victimă un medic stomatolog. Fiecare dintre cele șase persoane vătămate are menționate în anchetă mai multe fapte ce urmează același tipar de înșelare. Investigația estimează un prejudiciu total de aproximativ 1.300.000 de euro.
Autoritățile subliniază că bunurile oferite spre vânzare existau real, dar nu erau în proprietatea celor două femei și nici nu aveau legătură cu companiile invocate. În comunicatul oficial, poliția reamintește că perchezițiile domiciliare sunt proceduri reglementate de Codul de procedură penală și au scopul de a administra probe, fără a prejudicia prezumția de nevinovăție.
Cazul ridică întrebări despre modul în care încrederea este construită și exploatată: folosirea unor nume sonore, a unor poziții oficiale sau a unor presupuse legături cu persoane influente poate genera rapid o aură de credibilitate. De asemenea, scoate în evidență vulnerabilitatea unor cumpărători care, atrași de oferte aparent avantajoase, pot fi determinați să efectueze plăți importante înainte de a verifica documentele sau drepturile reale de proprietate. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile vor decide ce măsuri legale se impun după audieri și după administrarea întregului material probator.
Comunicatul precizează explicit că se fac cercetări pentru înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave și că, pe parcursul investigațiilor, au fost ridicate mai multe bunuri considerate utile cauzei. Data perchezițiilor a fost 16 octombrie 2025, iar structurile implicate au fost Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 2, Serviciul de Investigații Criminale Sector 2 și mai multe secții de poliție din București.
Acest dosar aduce în discuție aspecte practice: numele implicate—Stan Simona, Popa Mariana, Carmen Dan, Cristian Borcea, Dragoș Gâdoiu—sume concrete (de la câteva zeci de mii până la sute de mii de euro și lei), locații precise (zona Unirii, spatele Mitropoliei, București, Ilfov, Argeș, Buzău) și date clare (plângeri în august 2024, percheziții pe 16 octombrie 2025). Următoarele etape sunt audierile, evaluarea probelor ridicate și deciziile procurorilor. Ce mecanisme de verificare ar fi putut împiedica aceste tranzacții? O atenție sporită la documente, verificările în registrele de proprietate și consultarea unor avocați sau instituții autorizate ar fi reprezentat măsuri fundamentale.
Analiza acestui dosar evidențiază cum reputația unor nume și aparența accesului la resurse pot substitui temporar verificarea legală a proprietății. Este un memento privind importanța documentelor oficiale: un contract, un extras de carte funciară, o dovadă de transfer bancar către un cont al vânzătorului legitim sunt elemente care pot diferenția între o tranzacție corectă și una păguboasă. În acest caz, prejudiciul estimat la circa 1, 3 milioane de euro și perchezițiile din 16 octombrie 2025 rămân repere concrete pentru evoluția anchetei.
Credeți că verificările uzuale, precum consultarea Cărții Funciare sau solicitarea actelor firmei, ar fi putut împiedica o astfel de schemă?
Fii primul care comentează