Conflictul surprins în sala de operație a Institutului Marius Nasta din București s-a petrecut în această dimineață între un medic chirurg, care deține funcția de șef de secție, și o asistentă, din cauza faptului că medicul nu răspundea la solicitările echipei de a intra în operație. Incidentul, filmat într-o înregistrare obținută de Digi24, a determinat o sesizare către Ministerul Sănătății și a obligat conducerea spitalului să ceară explicații scrise celor implicați.
Din perspectivă istorică, tensiunile în blocurile operatorii nu sunt neobișnuite: munca sub presiune, necesitatea deciziilor rapide și ierarhia medicală pot genera conflicte, iar atunci când acestea au loc în prezența pacientului, sau, mai grav, cu pacientul pe masa de operație, atenția publică se intensifică. În acest context, cultura actuală a transparenței media și cerințele de responsabilitate în sistemul sanitar au făcut ca incidentul să ajungă rapid în spațiul public.
În înregistrare se aud schimburi tăioase de replici între cele două cadre medicale. Asistenta afirmă că a sunat de trei ori medicul conferențiar, care este și șeful secției de chirurgie toracică, pentru a cere prezența acestuia în sala de operație, după ce anumite persoane din echipă, medicii de anestezie și terapie intensivă și un rezident care își începuse deja manevrele, au semnalat necesitatea implicării sale. Conform sesizării depuse de asistenta spitalului, apelurile nu au fost preluate. Când medicul a intrat în cele din urmă în sală, asistenta l-a întrebat de ce nu a răspuns, iar discuția a degenerat rapid: medicul i-a spus că nu are obligația de a da explicații, a refuzat să mai colaboreze în blocul operator și a susținut că prezența asistentei îi provoacă disconfort psihic. Răspunsul asistentei a fost să-l acuze de minciună; medicul a negat și a continuat să refuze colaborarea. Conversația a fost înregistrată în sala de operație și ulterior făcută publică.
Conducerea Institutului Marius Nasta a cerut explicații scrise ambilor profesioniști pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat și ce măsuri sunt necesare. Până în prezent, Ministerul Sănătății nu a emis o reacție oficială la incident. Esențial pentru public rămâne faptul că, în final, pacientul a fost operat și este în stare bună, ceea ce reduce imediata îngrijorare legată de consecințele clinice ale tensiunii din sală.
Conflictul ridică o serie de probleme practice și etice relevante pentru funcționarea blocurilor operatorii: comunicarea între membrii echipei, obligația de a răspunde la solicitările medicale în situații critice, modul în care conducerea spitalului tratează dezacordurile interne și transparența în raportarea unor astfel de incidente. De asemenea, filmarea unei discuții purtate în timp ce pacientul era pe masă ridică întrebări privind confidențialitatea și procedurile interne referitoare la înregistrările în mediile clinice. Un alt aspect este impactul asupra atmosferei din secție: refuzul de colaborare al unui șef de secție poate afecta nu doar rezultatul unei intervenții, ci și încrederea în cadrul echipei.
Cazuri similare din trecut au arătat că soluțiile eficiente includ măsuri clare de comunicare, protocoale pentru situațiile în care un medic nu este disponibil și mecanisme prin care personalul poate sesiza problemele fără teama de represalii. În plus, documentarea în scris a incidentelor și investigarea obiectivă de către conducere sau autorități pot restabili proceduri și responsabilități.
Ministerul Sănătății nu a reacționat oficial până acum, iar conducerea spitalului analizează declarațiile scrise ale părților implicate pentru a decide următorii pași. Pacientul operat este bine, iar cazul rămâne deschis până la clarificarea tuturor elementelor. Ce părere ai despre modul în care astfel de conflicte ar trebui gestionate în spitalele publice?
Fii primul care comentează