Discuții înfierbântate la Digi24 între Adrian Câciu și Gabriela Horga privind deficitul, ratele dobânzilor și TVA în sectorul HoReCa

De la politică și finanțe la schimburi aprinse în studio: deputatul PSD Adrian Câciu și senatoarea PNL Gabriela Horga au intrat în direct la Digi24 pentru a dezbate deficitul bugetar și costul dobânzilor suportate de stat, iar discuția s-a transformat rapid dintr-un dialog parlamentar într-o ceartă cu schimburi ascuțite de replici și reproșuri privind responsabilități expuse publicului.

Conflictul din emisiune a pornit de la teme concrete: nivelul TVA în HoReCa, execuția bugetară și evoluția dobânzilor. Horga a explicat că analiza pe octombrie va arăta dacă TVA în HoReCa ar putea urca la 21% și a detaliat efectele estimate ale celor două pachete fiscale: pachetul doi ar genera un impact de 6, 7–6, 9 miliarde lei, dintre care 3, 7 miliarde sunt legate de redresare și reorganizare fiscală. Ea a subliniat că totul depinde de execuția bugetară, de nivelul încasărilor și de reducerea cheltuielilor; dacă datele confirmă așteptările, în coaliție se va discuta o astfel de măsură. Sună tehnic, dar sunt exact cifrele care decid dacă un bar sau un restaurant va plăti mai mult către stat.

Câciu a răspuns din perspectivă analitică, spunând că așteaptă datele pentru opt luni și punctând că temerile despre un „dezastru” necesită nuanțare. A afirmat că măsurile de consolidare fiscală sunt structurale, nu remedii pentru un deficit conjunctural, iar obiectivul real este sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. Din punctul său de vedere, România nu stă chiar atât de rău dacă privim investițiile sau deficitul primar, dar există un derapaj la cheltuielile cu dobânzile.

Pe tema dobânzilor, Câciu a schițat trei etape: o creștere odată cu izbucnirea războiului, când dobânzile au urcat de la aproximativ 7% la 9, 5%, urmată de o scădere spre 7–6, 8%. De aici au apărut întreruperi reciproce, reproșuri legate de competența în domeniul dobânzilor și replici tăioase de genul „ar trebui să vă pricepeți puțin la dobânzi, doamna Horga” și „cred că mă pricep mai bine decât dumneavoastră”. Tonul a escaladat când au fost discutate responsabilitățile individuale: moderatorul a întrebat dacă Câciu se simte responsabil pentru nivelul dobânzilor din timpul mandatului său, iar el a răspuns afirmativ, motivând lipsa rezervelor financiare la acea vreme.

Discuțiile au abordat și acuzațiile privind promisiuni neterminate din timpul mandatului lui Câciu ca ministru al finanțelor, Horga reproșând comasări de instituții promise, iar Câciu replicând ferm că o astfel de acuzație îl expune public dacă persistă. Au apărut și ironii sterile despre „a ști să citească”, formulare care a tensionat și mai mult atmosfera. Tensiunile din coaliție au fost, de asemenea, pe masă: Horga a punctat că premierul a spus că guvernul poate continua doar dacă există angajament pentru reforme și susținere pentru actele normative necesare. Ea a avertizat că se vor vedea clar partidele care nu vor reforma.

Câciu a insistat că PSD dorește reformă, dar a explicat că reforma nu înseamnă în primul rând tăieri imediate; tăierile pot fi o consecință a reformei, nu scopul în sine. A explicat că pachetul unu și pachetul doi, aplicate integral, ar avea un impact de aproximativ 2% din PIB, iar anul viitor, cu includerea administrației locale, efectul total ar putea ajunge la aproximativ 4%. Sunt cifre relevante pentru calculele bugetare și pentru orice discuție despre sustenabilitate fiscală.

În acest context, replicile dintre cei doi au alternat între argumente economice, acuzații politice și momente în care dezbaterea a deviat spre atacuri personale mai mult decât spre cifre. Rămâne clar că analiza execuției bugetare și cifrele pe lunile viitoare vor contura deciziile privind TVA în HoReCa, măsurile fiscale și prioritățile reformelor. Totodată, tensiunile din coaliție rămân un factor de urmărit: dacă un partid blochează reformele, consecințele vor fi vizibile în raportul de execuție bugetară și în costurile pe care statul le plătește pentru finanțare.

Pachetul doi are un efect estimat la 6, 7–6, 9 miliarde lei; pachetul unu plus doi pot ajunge la 2% din PIB, iar cu administrația locală impactul ar urca la 4% din PIB anul viitor. Gabriela Horga pune analiza decisivă pe luna octombrie pentru discuțiile despre TVA în HoReCa, iar Adrian Câciu vorbește despre necesitatea unor măsuri structurale pentru sustenabilitatea finanțelor. Cum se vor transforma aceste cifre în măsuri concrete rămâne să vedem în raportul de execuție și în negocierile din coaliție. Creșterea dobânzilor la 9, 5% în contextul războiului și scăderea ulterioară la 6, 8% rămân repere importante când se discută costul datoriei publice.

Adrian Câciu, Gabriela Horga, cifrele de 6, 7–6, 9 miliarde și estimarea de 2–4% din PIB sunt elemente care pot orienta discuțiile despre buget în lunile următoare. Dacă analiza din octombrie confirmă prognozele, coaliția va trebui să ia decizii; dacă nu, urmează din nou recalcularea priorităților. Credeți că partidele din coaliție vor reuși să se armonizeze pe măsuri serioase sau disputele publice vor continua să mute atenția de la conținutul reformelor la scântei politice?