Tulsi Gabbard, directorul Serviciului Național de Informații al SUA, a stârnit surprindere la CIA după ce a inclus, pe lista cu 37 de persoane cărora le-a retras autorizațiile de securitate, un ofițer CIA care lucra sub acoperire. Incidentul a avut loc în ultimele zile și a declanșat tensiuni între cele două instituții, potrivit Wall Street Journal.
Listele publicate de biroul lui Gabbard cuprindeau majoritar persoane care participaseră la evaluări despre posibila influență a Rusiei asupra alegerilor prezidențiale din 2016 sau care, în 2019, semnaseră o scrisoare în care cereau punerea sub acuzare a fostului președinte Trump. Surse din interior susțin că Gabbard nu știa că unul dintre cei incluși era un ofițer CIA sub acoperire. Totodată, mai multe persoane care cunosc situația au afirmat că biroul directorului serviciilor naționale nu a consultat în mod semnificativ CIA înainte de publicare.
Conform unor persoane familiarizate cu comunicările, lista a fost transmisă CIA în seara dinaintea publicării. Biroul național de informații nu a cerut avizul CIA privind alcătuirea listei, iar agenția nu a știut în prealabil despre postarea de pe X făcută ulterior de Gabbard, care dezvăluia numele persoanelor vizate, inclusiv al ofițerului sub acoperire. În nota prin care a anunțat revocările, Gabbard a spus că a acționat la ordinele lui Trump. O purtătoare de cuvânt a biroului a explicat că deciziile urmăresc să împiedice persoanele care ar fi folosit, politizat, manipulat sau divulgat informații secrete să mai aibă acces la acestea.
Cazul scoate la iveală tensiunea continuă între Gabbard și directorul CIA, John Ratcliffe. În iulie, cele două părți au avut un conflict legat de declasificarea unui document despre influența Rusiei în alegerile din 2016. CIA a vrut să editeze mai mult din raport pentru a proteja surse și metode sensibile, iar disputa a fost relatată anterior de Washington Post. Fostul șef de cabinet al CIA, Larry Pfeiffer, a remarcat că un director al serviciilor secrete naționale ar fi trebuit să consulte CIA înainte de a identifica un ofițer sub acoperire, avertizând că o astfel de dezvăluire poate pune în pericol procedurile de acoperire și relațiile cu guverne străine.
Biroul Directorului Serviciilor Secrete Naționale a fost înființat în 2004, după atacurile din 11 septembrie, pentru a coordona comunitatea de informații, dar rolul său a generat și tensiuni în trecut. Sub administrația Obama, de exemplu, Leon Panetta, atunci director al CIA, și Dennis Blair, fost director al serviciilor secrete naționale, s-au certat pe tema personalului de informații din străinătate și a deliberărilor privind acțiunile secrete.
Ofițerul CIA al cărui permis a fost revocat este un specialist pe Rusia, cu o carieră de peste 20 de ani în domeniul informațiilor. A lucrat între 2014 și 2017 ca expert în Rusia și Eurasia la Consiliul Național de Informații și, recent, a fost descris la o conferință secretă drept un manager executiv de rang înalt în centrul de misiuni al CIA pentru Europa și Eurasia. Agenții CIA pot ocupa temporar poziții civile sau guvernamentale în afara agenției și se pot întoarce ulterior, reluând uneori misiuni sub acoperire. Autorizațiile de securitate le permit acces la documente secrete și sunt esențiale în activitatea de informații; revocarea lor duce, de regulă, la încetarea activității.
Surse spun că luna trecută Gabbard i-a prezentat lui Trump lista celor 37 în Biroul Oval, iar Trump ar fi spus că cei aflați încă în funcții ar trebui concediați. În ultima perioadă, Gabbard și-a consolidat poziția față de Trump, insistând pe reexaminarea concluziilor comunității de informații privind influența rusă în 2016. Totuși, în iunie ea intrase în dizgrația fostului președinte după ce a publicat un videoclip în care critica ceea ce a numit „elita politică belicistă” și riscul unei confruntări nucleare; acel material a complicat relația lor.
Dezvăluirea identității unui ofițer sau agent sub acoperire este considerată o infracțiune, dar rămâne neclar dacă legea se aplică în acest caz, când expunerea a venit din partea unei autorități guvernamentale sau prin includerea pe o listă oficială.
Ce credeți: cum ar trebui gestionate astfel de dispute între agențiile de informații pentru a evita riscul expunerii unor ofițeri sub acoperire?
asta mi se pare pur si simplu… na, prostie organizata. nu poți să bagi liste dintr-o dată fără să te uiți bine, mai ales când e vorba de oameni sub acoperire. si cine știe câte operațiuni s-au compromis deja, poate surse au fost aruncate la gunoi. omul ăla cu 20+ ani pe Rusia, dacă e expus, pierzi ani de muncă, contacte, încredere cu parteneri străini — nu se repară ușor. birourile astea ar trebui să aibă niște protocoale clare: consultări obligatorii, verificări strânse, un fel de review inter-agency înainte de publicare. daaa, și responsabilități clare — dacă greșești, plătești, nu doar „ups, scuze”. altceva e că politica intră mereu peste securitate; tipul ăsta de decizii n-ar trebui luate doar ca să faci pe plac cuiva din politică. vezi să nu se transforme totul în teatru politic. probabil va urma o anchetă, dar până atunci daunele sunt făcute. și, btw, legea e complicată — dacă vine de la oficial, nu e neapărat clară infracțiunea, dar moral e tot grav.
ce rahat, dați-vă pe brazdă, vezi să nu bage lumea în belea