Diana Șoșoacă, europarlamentar recunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse și de extremă dreaptă, s-a aflat la Moscova pe 19 octombrie pentru a participa la marcarea a 20 de ani de la lansarea postului Russia Today, eveniment la care a luat parte și președintele Vladimir Putin. Partea aceasta, deși pare un episod obișnuit în istoria modernă a relațiilor dintre politicieni controversați și Kremlin, evidențiază din nou modul în care spațiul mediatic internațional devine un cadru pentru legitimarea unor voci cu agende geopolitice bine definite.
Partidul pe care îl conduce, SOS România, a comunicat participarea și a prezentat-o ca pe o reușită de „diplomație suverană”. Potrivit aceleiași surse, Șoșoacă ar fi fost singurul europarlamentar căruia președintele rus i-ar fi mulțumit personal pentru prezență. Pe pagina sa oficială de Facebook a postat înregistrarea discursului lui Putin rostit la eveniment. În timpul vizitei, a acordat și un interviu pentru Russia Today în care a susținut că autoritățile române ar intenționa să o „internizeze”, că trăim „într-o dictatură a minciunii și manipulării” și că Uniunea Europeană s-ar fi transformat „într-o mafie globală” care impune un singur mod de gândire, distruge credința și cenzurează presa liberă. A mai afirmat că România și Moldova sunt tratate ca niște colonii și că în România ar domni un „nazism reînviat”.
SOS România a precizat că invitația i-ar fi fost transmisă prin Asociația Internațională „Friends of Russia” – Pietro Stramezzi, iar Șoșoacă a fost introdusă ca invitată principală la o întâlnire deschisă cu tineri lideri de opinie din diverse țări. La Moscova, ea a mai povestit cu mândrie un episod din 2023 când, susține ea, l-a împiedicat pe Volodymyr Zelensky să susțină un discurs în Parlamentul României, adăugând o declarație agresivă: dacă îndrăznește să vină în parlamentul ei, îi va „rupe picioarele”. Aceste afirmații au atras atenția presei ucrainene, care le-a catalogat drept false și le-a identificat ca propagandă rusă.
Contextul contează: la începutul lunii, Parchetul General din România a anunțat că Diana Șoșoacă este investigată penal pentru 11 infracțiuni, incluzând privarea ilegală de libertate, promovarea fascismului și a ideologiei legionare și negarea Holocaustului. Toate aceste elemente plasează vizita la Moscova într-o perspectivă mai amplă: nu este doar o apariție la un eveniment media, ci un moment în care un europarlamentar aflat sub investigație interacționează public cu reprezentanți ai puterii ruse și cu canale media asociate Kremlinului.
Vizita ridică întrebări despre semnificația influenței mediatice transfrontaliere și despre modul în care astfel de evenimente sunt utilizate pentru a construi narațiuni politice. Prezența și declarațiile unei figuri publice sunt piese dintr-o poveste mai vastă despre geopolitică, justiție și imagine publică. De pildă, căutările de explicații se concentrează pe nume și date concrete: discursul lui Vladimir Putin din 19 octombrie, interviul acordat la Russia Today și cele 11 capete de acuzare comunicate de Parchetul General. În ce măsură astfel de apariții pot influența opinia publică internă sau relațiile diplomatice rămâne contestabil, în special când informația e difuzată de surse cu agende diferite. Care este opinia ta despre rolul mediei internaționale în consolidarea sau contestarea unor astfel de voci politice?
Fii primul care comentează