Ministrul Mediului a spus că numeroase proiecte din PNRR care și-au pierdut finanțarea ar putea fi preluate în administrarea AFM, ceea ce ar repoziționa resursele și atenția de la programe precum Rabla. În discuțiile interne există posibilitatea ca, în cazul în care s-ar găsi totuși un buget pentru Rabla, acesta să vină cu condiții noi. Una dintre propuneri este ca primele de casare să fie acordate doar pentru autoturisme fabricate în Europa, o opțiune care urmărește atât strategii industriale, cât și criterii de sustenabilitate ale lanțurilor energetice. Ministra a subliniat necesitatea unei dezbateri serioase pentru elaborarea bugetului AFM pe anul următor.
Discuțiile interne au luat în calcul implementarea începând din 2026 sau 2027 și posibile niveluri ale subvențiilor care ar putea depăși 10.000 de euro pe vehicul. Pentru a obține o rată lunară redusă, dorită de autorități, ar fi necesar ca firmele de leasing și constructorii auto să aplice reduceri suplimentare. Ținta discutată este o rată de aproximativ 100 de euro pe lună pentru mașini cu un plafon de preț, însă eligibilitatea ar urma să fie restricționată în funcție de venituri, astfel încât persoanele cu venituri mari să nu beneficieze de subvenție. Surse citate de Profit.ro indică posibilitatea utilizării unor fonduri sociale nerambursabile pentru a subvenționa transportul nepoluant, dar doar pentru familiile cu venituri reduse.
Un alt punct sensibil este posibilitatea finanțării mașinilor electrice second-hand, inclusiv importate, o măsură care ar putea crea tensiuni cu industria auto locală, care susține restricții asupra importului de mașini rulate. Pe de altă parte, introducerea leasingului social implică calculul dobânzilor, gestionarea valorii reziduale la finele contractelor și stabilirea unor condiții clare pentru cumpărare sau returnare. Modelul francez, invocat ca exemplu, prevede limite clare: rata de leasing nu trebuie să depășească 200 de euro, venitul anual al solicitantului nu trebuie să depășească 16.300 de euro, contractul trebuie să aibă cel puțin trei ani și să acopere minimum 12.000 km anual. Mașinile eligibile nu pot depăși 47.000 de euro TVA inclus, iar statul subvenționează leasingul cu până la 7.000 de euro pentru a menține rata în limitele stabilite. Franța a introdus și condiții legate de emisiile de CO2 ale vehiculelor eligibile, ceea ce a exclus implicit automobilele produse în China din cauza impactului sursei energetice folosite în producție; astfel Dacia Spring nu poate participa la acel program.
Anul acesta, Programul Rabla pentru persoanele fizice a avut un buget total de 200 de milioane de lei. Categorii pentru autovehicule noi cu motoare cu ardere internă, motociclete și hibride s-au epuizat foarte rapid: prima etapă s-a închis în doar 13 minute de la lansare, pe 30 septembrie, ceea ce a impus suplimentarea fondurilor pentru a face față cererii crescute. Privind retrospectiv perioada 2005-2024, prin Rabla Clasic și Rabla Plus au fost casate în total 1.061.452 de autovehicule, iar 719.999 de autovehicule noi au fost achiziționate cu sprijinul acestor programe; dintre acestea, 9.797 au fost hibrid plug-in și 49.716 pur electrice.
Totuși, există dubii practice. Limitarea veniturilor familiale la un prag de aproximativ 1.000 de euro lunar, adică 12.000 de euro anual, ar exclude mulți români și ar face ca programul să nu atragă tocmai categoriile vizate. În plus, familiile cu venituri mici ar putea opta pentru achiziția unei mașini second-hand, mai ales că ideea de leasing operațional pentru persoane fizice nu este bine dezvoltată în România. Piața locală oferă puține produse de leasing operațional pentru populație, acest instrument fiind folosit în principal de companii care pot deduce cheltuieli. Din acest motiv există riscul ca inițiativa să nu producă impactul scontat.
Presiunea politică și incertitudinile guvernamentale au generat soluții alternative. Profit.ro notează că ministerele Mediului și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene încearcă să găsească variante și își pasează responsabilitățile în căutarea unei formule viabile. O idee propusă este introducerea unui sistem de leasing social operațional, finanțat din fonduri europene, după modelul francez. Practic, în loc de vânzare directă, persoanele ar închiria vehiculul pentru o perioadă determinată, cu o rată subvenționată de stat și cu opțiunea de cumpărare la finalul contractului. Aceasta ar facilita accesul la vehicule electrice printr-un mecanism de închiriere pe termen mediu, nu printr-o achiziție imediată.
La București, ministrul Mediului Diana Buzoianu a anunțat că, deocamdată, nu există sume alocate pentru continuarea Programului Rabla în forma cunoscută, iar prioritățile bugetare pentru anul următor vor viza finalizarea proiectelor din PNRR. Istoria Rabla, care pornește din 2005, a fost mereu un instrument destinat scoaterii pe șosele a unor vehicule mai puțin poluante și stimulării pieței auto, însă acum se află la o răscruce: fondurile europene pentru anul viitor nu sunt disponibile, iar bugetul Administrației Fondului pentru Mediu nu este încă stabilit.
Programul Rabla a casat peste 1.061.452 de vehicule între 2005 și 2024 și a condus la achiziția a aproape 720.000 de vehicule noi. Ideea de a transfera accentul de la subvenții directe la leasing social ridică două teme majore: accesibilitatea pentru familiile cu venituri mici și modul în care politicile publice pot susține industria locală fără a bloca tranziția către vehicule nepoluante. Dacă România ar adopta un model similar celui francez, ar fi necesare reglementări clare privind criteriile de eligibilitate, nivelul subvențiilor și efectele asupra pieței second-hand și asupra firmelor de leasing. Crezi că leasingul social ar sprijini mai bine persoanele cu venituri reduse sau ar rămâne o opțiune neatractivă din cauza complexității și a costurilor reale?
Comunicatul.com - Platforma ta de știri și comunicate gratuite
Fii primul care comentează