Dezbateri pe Profit.ro și Prima News: în ce mod Planul Național Strategic și finanțările modelează viitorul agriculturii din România

Zootehnia românească și finanțarea fermierilor sunt și ele în atenția decidenților: se discută despre mecanisme de amânare a plăților către bănci și furnizori, dar și despre noi instrumente de sprijin, fond mutual, asigurări sau credite verzi. Înființarea culturilor de toamnă e un exemplu concret: accesul la finanțare, tehnologii și inputuri are loc într-un context de costuri ridicate, iar deciziile luate acum vor influența producțiile viitoare.
Planul Național Strategic și noile linii de finanțare pentru tehnologizare și digitalizare, deficitul balanței comerciale și cererea pentru un fond mutual de calamități sunt elemente definitorii pentru prioritățile practice ale anului agricol 2025. Sistemele de irigații, reglementările comerciale și relațiile din lanțul de aprovizionare rămân domenii în care deciziile politice trebuie să se concretizeze rapid pentru a produce efecte reale. Rămâne întrebarea centrală pentru fermieri, autorități și investitori: cum vor funcționa în practică mecanismele promise în 2024? Ce măsură crezi că ar trebui pusă în aplicare prima pentru a genera cel mai rapid impact în ferme?
Planul Național Strategic a intrat într-o fază de implementare accelerată: în 2025 au fost lansate noi linii de finanțare din fonduri europene pentru tehnologizare, digitalizare și investiții în industria alimentară. Fermierii așteaptă ca accesarea și decontarea acestor fonduri să fie mai rapide și mai eficiente decât în trecut, astfel încât banii să producă rezultate palpabile în ferme, nu doar acte administrative.
Relațiile dintre producători, procesatori și retaileri rămân tensionate. La nivel european continuă discuțiile privind reglementarea practicilor comerciale neloiale, dar impactul concret pe piața românească este încă limitat. Problema adaosurilor comerciale și echilibrul între protejarea consumatorului și susținerea procesatorilor locali rămân teme centrale în dezbateri.
Schimbările climatice rămân o temă transversală: de la programe anti-grindină până la necesitatea unor sisteme moderne de irigații, adaptarea la riscurile climatice devine esențială pentru securitatea recoltei și a veniturilor. Politicile europene adoptate în 2024 și derogările acordate pe anumite aspecte, precum rotația culturilor sau gestionarea zonelor neproductive, sunt monitorizate îndeaproape pentru a evalua impactul asupra anului agricol 2025.
Sectarea și fenomenele climatice extreme revin ca riscuri sistemice și impun discuții despre despăgubiri și mecanisme de solidaritate. Fermierii solicită proceduri clare și rapide pentru acordarea despăgubirilor și un fond mutual funcțional pentru calamități naturale, iar modernizarea sistemelor de irigații rămâne o prioritate. Investițiile anunțate anterior nu și-au demonstrat încă eficiența la scară largă, iar presiunea asupra autorităților persistă.
Evenimentul transmis live pe Profit.ro și Prima News va aborda aceste teme, combinând analiza politicilor cu exemple practice și modele deja funcționale. Se speră ca dezbaterile să clarifice procedurile de accesare a fondurilor, criteriile practice de eligibilitate și pașii necesari pentru implementarea noilor tehnologii la fermele mici și mijlocii.
Politicile europene sunt în plină reconfigurare: după scrutinul din 2024, noul Parlament European și noua Comisie caută un echilibru între tranziția verde și necesitatea ca fermele să rămână competititve. Aceasta implică implementarea rapidă a măsurilor legate de sustenabilitate, digitalizare și criteriile PAC, dar aplicarea lor ridică întrebări concrete pentru fermieri. În România, provocările rămân similare: costuri ridicate pentru inputuri, adaptarea la cerințele Politicii Agricole Comune, efectele schimbărilor climatice și concurența din piețele regionale pun presiune pe performanța sectorului.
Temele propuse pentru eveniment acoperă aspecte practice și strategice: digitalizarea și inteligența artificială în agricultură, cu întrebarea dacă soluțiile sunt accesibile tuturor fermierilor sau doar marilor exploatații; volatilitatea prețurilor agricole raportată la costurile de producție; forța de muncă și mecanizarea, inclusiv rolul lucrătorilor străini și politicile pentru atragerea tinerilor în agricultură; tinerii fermieri, care se confruntă frecvent cu birocrație și dificultăți în accesul la terenuri, în ciuda finanțărilor europene disponibile. Se discută și despre cooperative funcționale care deja livrează către retailul modern și pe piețele de export, considerate modele demne de studiu și replicare.
Din perspectiva comercială, deficitul balanței pentru produsele agro-alimentare se menține ridicat în 2025, subliniind decalajul dintre potențialul de producție și ceea ce ajunge efectiv pe piață sau în procesare. Tot mai multe vocI cer politici care să stimuleze procesarea la nivel local și consolidarea lanțurilor scurte de aprovizionare, pentru a păstra valoarea în țară și a diminua dependența de importuri.
Anul 2025 aduce dezbateri intense despre soarta agriculturii la nivel european și național, pe fondul protestelor din 2024 și al modificărilor legislative adoptate în Uniunea Europeană. Evenimentul dedicat acestor subiecte va fi difuzat în direct pe platformele Profit.ro și la Prima News, iar discuțiile vor evidenția modul în care noile reguli se aplică în ferme, ce instrumente financiare ajung efectiv la agricultori și cum răspund autoritățile la problemele practice.