Deschidere sau secretizare: Ministerul Educației și protejarea confidențialității în redactarea programei

Reforma programei școlare a generat întotdeauna polemici puternice în România, de la modificările făcute după 1990 până la revizuirile recente; de această dată în centrul atenției se află Ministerul Educației, grupul de profesori care a elaborat noua programă de limba română pentru liceu și un acord de confidențialitate impus participanților. Mai multe persoane cunoscute din domeniul educației au semnalat public că profesorii chemați să lucreze la programă au fost rugați să păstreze discreție asupra discuțiilor din grupul de lucru, ceea ce a stârnit un schimb intens de opinii pe tema transparenței și legitimității.

Problema a fost adusă în discuție de consultanți și foști consilieri ai ministerului, care susțin că o reformă autentică nu se poate realiza cu ușile închise. Surse publice indică faptul că grupul activ vara aceasta ar fi avut în jur de 30 de membri și că semnarea acordului de confidențialitate a redus semnificativ posibilitatea unei dezbateri reale. Criticii afirmă că propunerea nu corespunde neapărat necesităților unui elev de 15 ani și că prezentarea prea târzie a documentului limitează corecturile posibile.

Radu Szekely, consultant în educație și fost consilier în Ministerul Educației, a criticat modul în care s-a derulat procesul, arătând că simularea dezbaterii prin întâlniri restrânse și impunerea tăcerii specialiștilor sunt incompatibile cu o reformă care ar trebui să țină cont de concluziile științelor educației. El a subliniat că rămân totuși opțiuni: o programă modulară, tematică sau alternativă care să răspundă nevoilor elevilor, nu unor canoane rigide, formulare care a sunat mai mult ca o propunere constructivă decât ca o critică.

Liviu Papadima, fost decan și prorector al Facultății de Litere din București, a considerat măsura ca fiind fără precedent și a remarcat că tratamentul aplicat proiectului, inclusiv cerința de confidențialitate, seamănă mai degrabă cu protejarea unui proiect militar decât cu transparența care ar trebui asociată unui document public. El a atras atenția că publicul nu a avut vizibilitate asupra modului în care va arăta curricula pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a și că fragmentarea informațiilor trimise spre consultare îngreunează înțelegerea planului curricular în ansamblu.

Reprezentanți din mediul academic și peste 200 de profesori și scriitori au semnat un memoriu prin care și-au exprimat îngrijorarea privind reproducerile realității în care ar trebui să funcționeze programa. Mediafax a relatat aceste demersuri și a precizat că a solicitat Ministerului Educației un punct de vedere, pe care îl va publica atunci când va fi primit. Comentariile colectate indică o tensiune între necesitatea expertizei în elaborare și cerința ca rezultatul să fie supus unei dezbateri publice deschise.

Liviu Papadima a remarcat din nou caracterul fără precedent al actului de confidențialitate. Cazul ridică problema echilibrului între expertiză și transparență, mai ales când deciziile au impact asupra elevilor de 15 ani și când proiectele devin publice foarte târziu. Crezi că Ministerul Educației ar trebui să publice integral proiectul curricular și să redeschidă dezbaterea publică?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*