Demisia lui Sorin Lucaci de la Apele Române în urma pierderii a peste 300 de milioane de euro din PNRR

Schimbările recente la conducerea unei instituții-cheie pentru gestionarea apelor au readus în discuție modul de implementare a marilor proiecte de infrastructură din România. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat înlăturarea directorului Administrației Naționale Apele Române, Sorin Lucaci, ca urmare a pierderii unor fonduri din PNRR destinate protecției împotriva inundațiilor.

Apele Române, instituție responsabilă de diguri, poldere și baraje, componente esențiale pentru siguranța comunităților riverane, a fost criticată după reducerile impuse de Comisia Europeană. Ministrul a explicat că România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, bani alocați infrastructurii critice. Dintr-un plan inițial de peste 400 de kilometri de diguri nu s-a construit niciun kilometru; din 13 baraje proiectate, doar unul ar mai primi finanțare; iar dintre cele 13 poldere doar unul a rămas în derulare. Practic, proiectele majore menite să reducă riscul pentru sute de mii de persoane au fost eliminate. E ca și cum ai avea un plan de protecție pentru locuință și ai constata că 90% din materiale lipsesc din listă.

Diana Buzoianu a subliniat necesitatea reformării Apelor Române și a cerut mai multă transparență și conducere cu experiență reală, pentru a transforma proiectele aprobate în lucrări palpabile. Demiterea a fost anunțată împreună cu promisiunea unei perioade de tranziție: va fi numit un director interimar având ca mandat transparentizarea și reorganizarea instituției. Pe scurt, se vorbește despre curățenie administrativă și reașezarea priorităților, astfel încât proiectele de protecție împotriva inundațiilor să fie reluate sau refăcute într-un mod care să convingă finanțatorii.

Contextul european e important: Comisia Europeană a tăiat finanțările acolo unde proiectele nu au progres, iar astfel de decizii afectează capacitatea autorităților locale de a preveni situații periculoase. Buzoianu a fost fermă pe Facebook, instituția trebuie eficientizată și repusă pe un făgaș managerial sănătos. Mesajul combină responsabilizare politică și pași practici pentru a readuce proiectele pe un traseu credibil.

Final alternativ: PNRR-ul și suma de peste 300 de milioane de euro menționate sunt elemente concrete în acest caz. Situația evidențiază că planificarea ambițioasă, fără implementare reală, riscă să blocheze fonduri europene și să lase comunități expuse. Exemplul digurilor, barajelor și polderelor, proiecte clar cuantificate (peste 400 km de diguri, 13 baraje, 13 poldere), arată cât contează managementul instituțional când sunt în joc sume mari și siguranța oamenilor. Rămâne de văzut dacă reorganizarea va produce rezultate tangibile, cine va fi numit interimar și ce termene concrete vor fi stabilite pentru reluarea lucrărilor.

Crezi că numirea unui director interimar și un plan de reorganizare sunt suficiente pentru a readuce proiectele PNRR pe traiectorie?