De ce forţele armate române nu doboară dronele deasupra Dunării, explică ministrul Apărării Ionuţ Moşteanu

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a detaliat motivele pentru care armata română nu doboară dronele care se prăbuşesc în zona Tulcea: ele sunt vizate de forţele ucrainene, iar legislaţia nu permite deschiderea focului peste frontieră. Subiectul a revenit în atenţie după noaptea recentă când locuitorii din Isaccea au primit mesaje RO-Alert, iar avioane ale forţelor aeriene române şi aliate au fost ridicate pentru supraveghere.

Începând din 2014, graniţa de la Dunăre a fost o zonă sensibilă, iar acum, odată cu intensificarea loviturilor asupra ţintelor ucrainene din nordul Dobrogei şi asupra porturilor de pe malul opus, populaţia de pe malul românesc resimte consecinţele directe ale războiului. Ministrul Moşteanu a spus la Antena 3 că multe drone cad pe partea ucraineană a Dunării şi sunt interceptate acolo de apărarea Ucrainei; doar fragmentele care traversează în spaţiul românesc pot fi neutralizate de România, fiindcă legea interzice loviturile transfrontaliere. Pe scurt, nu este loc pentru improvizaţii: dacă ucrainenii trag şi bucăţi ajung la noi, armata română poate interveni doar când părţi din drone intră pe teritoriul naţional.

Ministerul Apărării a precizat că în zona Tulcea sunt dislocate mijloace şi forţe navale care patrulează după un program strict de securitate, în special pe braţul Chilia, în apropierea aglomerărilor urbane din nordul Dobrogei. În noaptea menţionată, două F-16 româneşti şi două Eurofighter Typhoon ale aliaţilor germani au fost ridicate pentru a supraveghea situaţia, iar rapoartele oficiale nu au semnalat încălcări ale spaţiului aerian naţional. Mesajele RO-Alert trimise locuitorilor din Isaccea avertizau asupra posibilităţii căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi solicitau respectarea măsurilor de protecţie, o reamintire că, deşi nu participăm direct la operaţiunile de interceptare peste Dunăre, efectele războiului pot ajunge până la noi, pe litoral.

Cadrul juridic românesc permite interceptarea şi neutralizarea doar atunci când pericolul se manifestă pe teritoriul ţării. Asta înseamnă că, în practică, forţele române pot culege sau distruge fragmentele care intră în România, dar nu pot deschide focul peste fluviu pentru a doborî o dronă aflată deasupra Ucrainei. Situaţia impune coordonare strânsă cu aliaţii şi cu Ucraina, supraveghere aeriană continuă şi, nu în ultimul rând, comunicare publică pentru a ţine populaţia informată şi în siguranţă.

Exemplul concret din noaptea menţionată, F-16 şi Eurofighter ridicate la apel, RO-Alert către Isaccea şi patrulele navale în zonă, ilustrează cum se aplică pe teren limitele legale şi operative într-o situaţie transfrontalieră delicată. Tema principală rămâne găsirea unui echilibru între protejarea oamenilor şi respectarea suveranităţii teritoriilor vecine, o provocare care necesită nu doar echipamente şi patrule, ci şi reguli clare şi cooperare internaţională constantă. Ce părere aveţi că ar trebui îmbunătăţită în comunicarea şi coordonarea la frontieră pentru a diminua riscurile pentru comunităţile din Tulcea?