De reținut: aceste zgârieturi minore de pe marginile iPhone 17 Pro și Pro Max nu afectează funcționalitatea telefonului. Nu influențează camerele sau performanța internă. Prin urmare, eticheta „scratchgate” pare exagerată și mai degrabă un meme răspândit online decât un semnal de problemă structurală gravă. Nu toate urmele vizibile indică un defect de proiectare; unele sunt pur și simplu consecința proprietăților fizice ale materialelor folosite.
Crezi că discuțiile online ar trebui să păstreze un ton mai nuanțat când vine vorba de materiale și compromisuri tehnice, sau preferăm totuși distracția rapidă a etichetelor virale?
Apple a făcut această schimbare de material pentru performanță și răcire, nu pentru a lansa o noutate care să se deterioreze rapid. Natura aluminiului explică apariția unor urme superficiale, dar efectele asupra funcționalității sunt, în majoritatea cazurilor, inexistente. A folosi termeni bombastici în astfel de situații diluează semnificația sufixului „-gate” și transformă un detaliu tehnic într-o dramă pe internet.
Aluminiul este, totuși, un metal mai moale decât titanul. Măsurătorile pe scara Rockwell arată valori distincte: titanul se încadrează în jurul valorilor 70-74 HRB, în timp ce aliajele de aluminiu sunt în jurul a 60-70 HRB, în funcție de compoziție. Asta înseamnă că, dacă telefonul intră în contact cu suprafețe abrazive sau este frecat, pot apărea zgârieturi fine, în special pe acele muchii neșlefuite. Din experiența practică, de la atelierele care lucrează metale până la testele producătorilor, logic e simplu: metal mai moale se marchează mai ușor. Apple, însă, supune aceste carcase unor teste dure, incluzând căderi și uzură, și ajustează designul până la un nivel considerat acceptabil pentru utilizare normală.
Când un gadget devine subiect de discuție publică, e util să consultăm trecutul pentru a înțelege de unde provin controversele. De la Watergate la Deflategate, sufixul „-gate” a etichetat scandaluri reale sau exagerate, iar reacțiile la noile modele iPhone nu fac excepție. În ultima vreme, dezbaterile despre muchiile drepte ale iPhone 17 Pro și 17 Pro Max, și despre urmele subtile care apar la marginile neprotejate, au reaprins polemica, iar ideea unui „scratchgate” merită analizată calm, fără senzaționalism.
Dincolo de aspectele tehnice, există și o decizie de design: aluminiul permite realizarea unui unibody subțire și ușor de prelucrat pentru forme complexe. Pentru utilizatorul obișnuit, avantajele practice, temperaturi mai scăzute în sarcină și autonomie mai bună, pot compensa sensibilitatea la zgârieturi. Și, da, pentru cei care pun preț pe estetică, există huse care reduc expunerea muchiilor și păstrează un finisaj mai curat în timp.
Pe scurt, modificarea esențială pentru aceste modele constă în trecerea de la titanul Grades 5 folosit la iPhone 16 Pro la un aliaj din seria 7000 de aluminiu pentru iPhone 17 Pro și 17 Pro Max. Motivul nu e unul estetic: aluminiul ales ajută la disiparea căldurii generate de A19 Pro. Un circuit de răcire cu cameră de vapori preia căldura procesorului, iar caroseria din aluminiu o distribuie mai eficient decât titanul, rezultând performanțe mai stabile și autonomie crescută, beneficii concrete, nu sloganuri. iPhone Air rămâne, însă, pe titan subțire, iar testele comparative evidențiază diferențe practice între materiale.
iPhone 17 Pro și 17 Pro Max ilustrează cum deciziile inginerești, trecerea la aluminiu 7000 și integrarea unei camere de vapori pentru A19 Pro, influențează experiența practică: temperaturi mai bune la utilizare și autonomie îmbunătățită, dar o rezistență la zgârieturi mai redusă pe marginile neprotejate. Exemple concrete: Rockwell 70-74 HRB pentru titan versus 60-70 HRB pentru aliajele de aluminiu; schimbarea de la titan la aluminiu pentru linia Pro; iPhone Air rămânând pe titan. Aceste elemente explică fenomenul fără a transforma o constatare fizică într-un scandal.
Comunicatul.com - Platforma ta de știri și comunicate gratuite
Fii primul care comentează