Situația datoriei publice a României, evaluată până la 30 iunie 2025, relevă creșteri semnificative atât în volum, cât și ca pondere în PIB; datele oficiale arată o dublare relativă față de 2020 și o concentrare a datoriei în titluri de stat. Istoric, acumularea datoriei publice a fost frecventă în multe state după crize sau măsuri de stimulare, iar România nu face excepție: între 2020 și 2025 economia a evoluat, iar guvernul a apelat la împrumuturi pentru a finanța cheltuieli și investiții, ceea ce a stimulat această tendință.
Datoria administrativă publică a ajuns la 1.040, 6 miliarde de lei, reprezentând 57, 2% din Produsul Intern Brut, conform ultimelor actualizări până în iunie 2025. În 2020, nivelul era de 498, 6 miliarde lei, echivalând cu 46, 6% din PIB, ceea ce indică o creștere semnificativă în termeni nominali, peste 100% comparativ cu 2020. Reducerea relativă a impactului procentual nu a reușit să compenseze creșterea absolută a datoriei, chiar dacă PIB-ul estimat pentru 2025 este mai mare, la 1.820, 7 miliarde lei.
Structura datoriei arată o predominanță a obligațiunilor pe termen mediu și lung: 976, 3 miliarde lei la finele lui iunie 2025, în timp ce datoria pe termen scurt se ridică la 64, 2 miliarde lei. Titlurile de stat constituie componenta principală, însumând 856, 5 miliarde lei, reflectând preferința autorităților pentru finanțarea prin emisiuni de titluri. Datoria administrației publice centrale suportă aproape întreaga povară, atingând 1.016, 6 miliarde lei, iar datoria administrației publice locale este de 24 miliarde lei, ușor sub nivelul din mai.
Din perspectiva monedei de denominare, majoritatea datoriei este în lei, urmată de obligațiuni în euro și dolari americani. La 30 iunie 2025, datoria în lei se cifra la 486, 8 miliarde lei, cea în euro la 457, 8 miliarde lei, iar în dolari americani aproape 94 miliarde lei. Această diversificare valutară influențează expunerea la riscul valutar și costurile de finanțare, în special dacă cursul leu-euro sau leu-dolar fluctuează.
Creșterea datoriei survine concomitent cu majorarea PIB-ului estimat pentru 2025, însă ponderea datoriei în PIB continuă să urce procentual. Asta indică faptul că, deși economia s-a extins, datoria a crescut mai rapid decât produsul intern brut, sporind presiunea asupra finanțelor publice. Pe termen scurt, o parte din această povară poate fi administrată prin refinanțare și reprogramări ale scadențelor; pe termen lung, soluțiile vizează fie majorarea veniturilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor, fie o limitare mai strictă a ritmului de îndatorare.
Datele arată clar: datoria totală a României a crescut considerabil între 2020 și mijlocul anului 2025, având o structură concentrată în titluri de stat pe termen mediu și lung și o expunere valutară preponderentă în lei, urmată de euro și dolari. Pentru cetățeni și analiști economici, aceste cifre sunt relevante pentru evaluarea riscurilor fiscale și stabilirea priorităților de politică economică în perioada următoare.
Datoria administrativă publică de 1.040, 6 miliarde lei și ponderea de 57, 2% din PIB reflectă o transformare evidentă a profilului financiar al statului român între 2020 și 2025. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile guvernului pentru gestionarea acestei creșteri a datoriei: reducerea cheltuielilor, majorarea veniturilor, reforme structurale sau o combinație a acestora?
Fii primul care comentează