Datele INS: o radiografie a structurilor de cazare din România, cu accent pe litoral, Brașov și Suceava

Datele INS privind structurile de cazare din România indică orientarea ofertei turistice la 31 iulie 2025: tipurile de unități, județele cu cele mai multe facilități şi repartizarea locurilor-pat pe zone turistice. Amintind că turismul românesc s-a transformat mult în ultimele decenii, de la pensiuni modeste la hoteluri moderne şi apartamente în regim hotelier, aceste cifre oferă o imagine utilă pentru oricine pregăteşte o investiţie sau o vacanţă.
Geografia turismului rămâne concentrată: judeţul Constanţa avea cel mai mare număr de structuri de primire turistică, 1.752 unităţi, urmat de Braşov cu 1.395 şi Suceava cu 866. Constanţa deţine şi cea mai mare pondere din totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (26, 5%, excluzând căsuţele), urmată de Braşov (7, 7%) şi Municipiul Bucureşti (6, 6%). Dacă privim locurile-pat de cazare, Constanţa are 26, 3% din total, Braşov 7, 8% iar Bucureşti 6%. Din cele 213.100 camere din structurile cu funcţiuni de cazare, 105.000, adică 49, 3%, se găsesc în hoteluri.
Majoritatea hotelurilor din România erau clasificate cu 3 stele, reprezentând 54, 5% din total, urmate de hotelurile de 4 stele cu 28, 1% şi cele de 2 stele cu 12, 9%. Numărul hotelurilor de 5 stele rămâne redus: 51 de unităţi, cu două mai multe faţă de 31 iulie 2024. În afara hotelurilor, un rol important îl au apartamentele şi camerele de închiriat, acestea reprezintă 34, 7% din totalul structurilor de cazare, iar majoritatea lor, 70, 7%, sunt încadrate la 3 stele. Aceasta sugerează că opţiunea „apartament la mare” a devenit o alegere obişnuită pentru mulţi turişti, nu doar pentru cei în căutare de soluţii economice.
La 31 iulie 2025, structura pe tipuri de unităţi era: 1.669 hoteluri, 3.668 pensiuni agroturistice, 1.600 pensiuni turistice, 4.968 apartamente şi camere de închiriat, 489 bungalouri, 733 vile turistice, 328 hosteluri, 219 cabane turistice, 187 moteluri, 113 campinguri şi 226 căsuţe turistice. Din total, 1.605 unităţi erau în reparaţii capitale, iar 3.363 nu au completat chestionarul din diverse motive, ceea ce poate afecta uşor portretul exact al ofertei disponibile.
Analiza datelor scoate în evidenţă două aspecte clare: litoralul şi marile destinaţii interne concentrează cea mai mare parte a ofertei de cazare, iar segmentul apartamentelor/camerelor închiriate rămâne o componentă importantă a pieţei, preponderent clasificat la 3 stele. De asemenea, diferenţele între judeţe arată că infrastructura turistică este variabilă, un element relevant pentru factori de decizie, investitori şi turişti. Care zonă din România ţi se pare mai atrăgătoare pentru o vacanţă anul acesta: litoral, munte sau Delta Dunării?
Pe zone turistice, repartizarea celor 464.354 locuri-pat arată raportarea cererii la destinaţii: 117.245 locuri erau în staţiunile din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa; 105.837 în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (excluzând oraşul Tulcea); 100.745 în alte localităţi şi trasee turistice; 89.815 în staţiunile din zona montană; 40.072 în staţiunile balneare; şi 10.640 în zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea. Astfel, zona „Litorală, exclusiv oraşul Constanţa” oferea cel mai mare număr de locuri-pat de cazare.