Ministrul Educației, Daniel David, a discutat la podcastul Salvați Copiii despre responsabilitatea părinților, a elevilor și a colegilor atunci când un profesor răspândește teorii ale conspirației sau informații false în școală, precum și despre legătura dintre această problemă și analfabetismul funcțional.
Dezbaterea readuce în atenție vechea preocupare: cine verifică calitatea predării și cum sunt protejați elevii de dezinformare? Idei similare au revenit în diverse discuții despre standardele școlare și etica profesiei didactice, iar reacțiile publice au variat de la sancțiuni administrative la campanii de informare. Ministrul a precizat că măsurile propuse ar trebui implementate treptat: mai întâi reducerea salariului, apoi interzicerea ocupării funcțiilor de conducere și, în ultimă instanță, excluderea din sistem, dacă nu se constată schimbări de comportament. El a subliniat că părinții trebuie să monitorizeze, elevii să raporteze, iar colegii să semnaleze cazurile în care un cadru didactic promovează teorii conspiraționiste sau afirmații false.
Argumentul central a fost că un profesor care propagă informații eronate afectează nu doar elevii, ci și imaginea întregului corp profesoral. Daniel David a afirmat că problema trebuie tratată disciplinar pentru ca toți profesorii să conștientizeze efectele negative: comportamentul unui singur coleg poate prejudicia reputația celorlalți. În practică, aceasta înseamnă proceduri clare de sesizare și instrumente eficiente prin care școlile și inspectoratele să verifice faptele înainte de aplicarea sancțiunilor.
Un alt aspect discutat a fost analfabetismul funcțional, definit de ministru ca incapacitatea de a înțelege elemente de bază din fizică, chimie sau biologie, și corelat cu predispoziția către credințe conspiraționiste. Exemplul oferit a fost că, neînțelegând fenomene simple, oamenii pot ajunge să creadă că constelațiile le influențează destinul. Potrivit ministrului, problema rezidă în faptul că sistemul educațional nu a reușit să transmită suficiente competențe practice și nici să pună elevul în centrul procesului de învățare. Propunerea sa pleacă de la ideea că educația ar trebui orientată spre formarea de competențe, astfel încât absolvenții să poată interpreta corect informațiile și să fie mai rezistenți la dezinformare.
Pe scurt, propunerile vizează atât reacții punctuale față de profesorii care răspândesc informații false, cât și o reformă axată pe competențe, menită să reducă vulnerabilitatea elevilor față de teoriile conspiraționiste. Măsurile disciplinare sunt prezentate ca mijloace de păstrare a standardelor profesionale, iar accentul pe consolidarea competențelor este văzut ca soluție pe termen lung pentru creșterea încrederii în știință și rațiune.
Daniel David a menționat conceptul de analfabetism funcțional și sancțiunile pentru cadrele didactice; 2025 este anul și ideea cheie menționate în interviu. Exemplul legat de constelații, reducerea salariului și interdicția de a ocupa funcții de conducere ilustrează atât pașii propuși, cât și domeniile vizate: etica profesională și competențele de bază în știință. Care crezi că ar fi primul pas realist pe care școlile din România ar trebui să îl facă pentru a pune în practică aceste propuneri?
Fii primul care comentează