Daniel David: necesitatea unor reforme substanțiale pentru diminuarea analfabetismului funcțional în învățământul preuniversitar

Maratonul Profit.ro a oferit astfel un spațiu pentru discuții pragmatice despre viitorul învățământului românesc, iar intervenția ministrului a evidențiat tensiunea dintre dorința de schimbare și realitatea implementării. Care ar trebui să fie primele măsuri concrete pe care le poate lua ministerul pentru a reduce analfabetismul funcțional în școli?
Daniel David a ales să nu minimalizeze dificultățile: descentralizarea, de exemplu, nu va funcționa perfect de la bun început și are avantaje și dezavantaje. Această observație amintește că reformele structurale pot produce efecte neașteptate dacă nu sunt însoțite de monitorizare, sprijin pentru profesori și ajustări. În plan practic, alinierea la standardele europene implică modificări curriculare, formare continuă pentru cadrele didactice și instrumente de evaluare coerente, toate acestea fiind esențiale pentru reducerea analfabetismului funcțional și îmbunătățirea rezultatelor generale ale sistemului.
Mesajul transmis are două componente: pe de o parte, recunoașterea unei situații problematice la nivel general; pe de altă parte, angajamentul pentru reforme care să apropie sistemul de standardele europene, chiar dacă tranziția va fi dificilă. Reformele vor cere timp, resurse și răbdare din partea tuturor actorilor implicați, autorități, profesori, părinți și elevi, iar succesul va depinde și de modul în care noile mecanisme vor fi implementate și acceptate la nivel local.
Mențiunea referitoare la liceele de elită merită atenție: aceste unități obțin rezultate foarte bune, dar ascund o realitate mai amplă. Politicile publice trebuie să urmărească echilibrul între performanța centrelor de excelență și sprijinul acordat învățământului de masă, pentru ca diferențele regionale și sociale să nu se accentueze. Schimbarea paradigmei nu înseamnă doar introducerea unor reguli noi, ci și garantarea faptului că aceste reguli funcționează efectiv, nu doar pe hârtie.
Ministrul a subliniat renunțarea la iluzia că soluțiile rapide pot rezolva probleme complexe. Reformele trebuie concepute pe termen mediu și lung, cu monitorizare permanentă și capacitate de a corecta direcția atunci când este nevoie. Schimbarea paradigmei reprezintă doar începutul; aplicarea consecventă a noilor standarde europene și susținerea practică a școlilor vor face diferența.
În trecut, sistemul de educație românesc a oscilat între reforme punctuale și soluții temporare; chiar și în prezent, în dezbaterile publice predomină comparațiile cu standardele europene. Daniel David afirmă că problema nu se referă doar la școlile izolate care obțin performanțe, ci la nivelul general al învățământului obligatoriu, unde există rate îngrijorătoare de analfabetism funcțional. El a subliniat că rezultatele agregate nu sunt satisfăcătoare și că nu este acceptabil ca un sistem obligatoriu să prezinte astfel de lacune.
Daniel David a reiterat că standardele vizate sunt europene, nu invenții locale, sugerând că alinierea la bune practici externe oferă un reper stabil. În același timp, avertismentul că tranziția va fi anevoioasă reflectă o abordare realistă: reformele în educație sunt procese îndelungate, cu etape de ajustare și corecții. Dacă autoritățile vor menține dialogul cu actorii din teren și vor asigura resursele necesare, există șanse reale ca schimbările să genereze efecte pozitive în timp.
Ministrul Educației, Daniel David, a abordat la Maratonul Profit.ro – Viitorul Educației în România starea învățământului preuniversitar și necesitatea unor reforme profunde, remarcând că, privit în ansamblu și nu doar prin prisma liceelor de elită, sistemul oferă rezultate îngrijorătoare. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment transmis live pe platformele Profit.ro și Prima News, organizat cu sprijinul mai multor parteneri precum Aqua Carpatica, Auchan, Docentix, International Alexander, Salt Bank, Viva Control și Fundația Tinmar.
Ministrul a mai precizat că este necesară schimbarea paradigmei în educație, dar a avertizat că o nouă paradigmă nu va rezolva imediat toate problemele moștenite. Schimbările vor genera dificultăți inițiale, deoarece oamenii trebuie să se adapteze la noi mecanisme și reguli; adaptarea cere timp și, cel mai probabil, unele compromisuri pe termen scurt. Totuși, el rămâne optimist că direcția aleasă este corectă, deoarece noile standarde sunt în concordanță cu normele europene și nu reprezintă improvizații locale.