Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, vorbește despre măsurile fiscal-bugetare adoptate în iulie care afectează sistemul de învățământ din România și afirmă că abrogarea lor este aproape imposibilă, având în vedere că structura școlară și anul școlar sunt deja în curs de funcționare.
Dezbaterile privind finanțarea educației au revenit în prim-plan, readucând în discuție momentele când politicienii promiteau reforme, dar realitățile bugetare le-au tăiat elanul. Daniel David a declarat, pentru Digi24, că măsurile au fost adoptate în cadrul coaliției, printr-o lege fiscal-bugetară în iulie, și că, odată ce întreaga structura școlară s-a organizat și anul școlar a început pe 1 septembrie, revenirea la situația anterioară devine practic nefezabilă. Ministrul a subliniat că salariile și bursele pot fi asigurate până la sfârșitul anului, însă abrogarea actului normativ este aproape imposibilă. În legătură cu o posibilă demisie a Guvernului, a spus că nu crede că este probabilă, iar referitor la o eventuală demisie personală a făcut o glumă amară: dacă ar anula măsurile, și-ar da-o cu plăcere.
El a justificat necesitatea măsurilor prin riscul blocării finanțării în educație: fără aceste intervenții, salariile și bursele ar fi fost puse în pericol. David a precizat că deciziile au fost luate în baza unui program de guvernare și în coaliție și că, în procesul de implementare, a invitat sindicatele și alți actori să participe; unii s-au implicat, alții nu. Mesajul său este clar: era nevoie de intervenție pentru a evita un blocaj financiar al sistemului.
Ministrul și-a exprimat și o nemulțumire personală, spune că a trecut, dintr-un ministru al reformei, într-un fel de ministru al austerității, obligat să protejeze salariile și bursele în detrimentul altor proiecte. Când a preluat al doilea mandat, nu anticipa o situație atât de gravă; potrivit lui, cifrele prezentate de premierul Bolojan au relevat o situație care i-a șocat pe mulți. Această trecere de la reformă la gestionarea unei crize financiare îi provoacă frustrare.
Admiterea publică că sistemul de învățământ nu funcționează bine în general a venit tot din declarațiile ministrului. A recunoscut că există aspecte pozitive și deficitare, dar a avertizat că nu mai este loc pentru noi măsuri de criză în educație; sistemul are nevoie de stabilitate și planificare, nu de intervenții de ultim moment care schimbă regulile în timp ce anul școlar este în desfășurare.
Daniel David a încercat să arate că soluțiile au fost adoptate din necesitate și în cadrul unor proceduri politice, dar și-a exprimat nemulțumirea față de rolul pe care l-a impus conjunctura. În acest context, sindicatele cer abrogarea măsurilor, însă ministrul susține că, din cauza momentului adoptării și a modului în care rețeaua școlară s-a organizat deja, revenirea la situația anterioară nu mai este realistă. Declarațiile sale evidențiază tensiunea dintre dorința de reformă și constrângerile bugetare care impun compromisuri neplăcute.
Premierul, cifrele pe care le-a prezentat și decizia legislativă din iulie rămân reperele principale care au determinat cursul actual. Problema salariilor și a burselor continuă să domine disputa, iar modul în care s-au făcut calculele și comunicarea deciziilor cu sindicatele sunt elemente cheie pentru acceptarea măsurilor. Situația reflectă o dilemă cunoscută din administrația publică: cum să implementezi reforme în timp ce gestionezi limitările fiscale reale.
Daniel David a subliniat responsabilitatea colectivă a coaliției și rolul sindicatelor în implementare, sugerând că soluțiile sunt complexe și nu pot fi reduse la opțiuni spectaculoase precum demisia. Imaginea prezentată este una de compromis: protejarea salariilor și burselor prin măsuri nepopulare, dar considerate necesare de guvern. Rămâne de urmărit cum vor acționa în continuare părțile implicate, sindicatele, ministerul, coaliția și autoritățile locale, pentru a găsi o cale care să ofere predictibilitate profesorilor și elevilor.
Date concrete: legea fiscal-bugetară a fost adoptată în iulie, anul școlar a început pe 1 septembrie, iar ministrul afirmă că salariile și bursele pot fi asigurate până la sfârșitul anului. Aceste repere temporale și financiare explică de ce abrogarea rapidă a măsurilor este considerată improbabilă. Important rămâne modul în care vor fi gestionate următoarele etape de implementare și comunicare cu cei afectați.
Anunțul privind imposibilitatea abrogării și argumentele despre necesitatea măsurilor relevă tensiunea dintre planurile de reformă și constrângerile bugetare. Situația scoate în evidență necesitatea unei discuții mai clare despre priorități bugetare, transparență decizională și modalități de colaborare între minister și sindicate. Ce soluții practice crezi că ar putea asigura stabilitate pentru profesori și elevi în acest context?
Fii primul care comentează