Curtea Constituțională a decis că o lege care transfera un teren utilizat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava din domeniul privat al statului în domeniul public al comunei Moara, județul Suceava, încalcă dispoziții constituționale. Hotărârea, luată în unanimitate, survine după sesizarea făcută de președintele Nicușor Dan, care a semnalat lipsa garanțiilor legale și riscul afectării patrimoniului statului.
De peste un secol, regimul proprietății publice și al celei private a statului este reglementat pentru a proteja interese naționale sensibile și pentru a menține echilibrul între deciziile centrale și autonomia locală. Acest cadru a fost relevant în cazul transferului unui teren administrat de stațiunea din Suceava, Curtea apreciind că reglementarea era prea vagă și că mutarea terenului din domeniul privat în cel public al comunei Moara ar putea diminua rolul statului în apărarea intereselor naționale și ar putea crea premise pentru încălcarea principiului autonomiei locale. Pe scurt, legiuitorul nu a clarificat cine păstrează controlul și în ce condiții poate fi folosit terenul.
Președintele Nicușor Dan a motivat sesizarea într-un comunicat din iulie, afirmând că legea nu prevedea măsuri suficiente pentru protecția proprietății private a statului și nici garanții clare privind destinația terenului. El a evidențiat un detaliu concret: proiectul de investiție invocat ca justificare fusese contractat în 2020 cu un termen de execuție de 12 luni, dar inițiativa legislativă a apărut abia în 2023, la trei ani după termenul teoretic de finalizare. Această discrepanță temporală ridică întrebări legitime despre seriozitatea planului de investiții și despre cine răspunde dacă lucrările nu sunt realizate. În plus, președintele a semnalat absența unui termen-limită pentru finalizarea obiectivului și lipsa sancțiunilor în cazul în care terenul nu ar fi folosit conform destinației stabilite prin lege.
Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului 1 din lege sunt neconstituționale. Practic, a concluzionat că modul neclar în care s-a efectuat transferul afectează regimul juridic al proprietății private a statului și pune în pericol capacitatea statului de a proteja interesele naționale în plan economic. Decizia subliniază necesitatea prevederilor explicite atunci când se modifică regimul juridic al bunurilor din patrimoniul statului, pentru a evita lacune legislative sau posibilități de ocolire a responsabilităților statului față de bunurile sale.
Cazul arată că nu sunt de ajuns intențiile de investiții sau planurile bine redactate; contează și mecanismele legale care asigură implementarea, termene clare și sancțiuni pentru nerespectare. Legea contestată nu le prevedea, iar Curtea a intervenit pentru a restabili cadrul constituțional. Hotărârea are implicații pentru modul în care parlamentul va redacta, în viitor, legi care urmăresc transferuri de proprietate între domeniul privat al statului și cel public al unităților administrativ-teritoriale.
Curtea Constituțională a admis obiecția președintelui și a declarat neconstituționale dispozițiile articolului 1 ale legii. Nicușor Dan semnalase lipsa de garanții pentru protecția proprietății statului, menționând totodată că proiectul de investiții menționat fusese contractat în 2020 cu un termen de execuție de 12 luni, iar inițiativa legislativă a apărut abia în 2023. De asemenea, el a arătat absența unui termen-limită pentru realizarea obiectivului și lipsa sancțiunilor în cazul neîndeplinirii destinației terenului.
Legea și decizia Curții deschid chestiuni practice: cum se asigură transparența transferurilor de bunuri publice și cine răspunde dacă proiectele promise nu se concretizează. Exemple din speță, stațiunea de cercetare-dezvoltare din Suceava, comuna Moara, legea contestată și anul 2020 ca dată a contractului, evidențiază importanța sincronizării actelor normative cu realitatea proiectelor. Ce credeți că ar trebui introdus în astfel de legi pentru a preveni situații similare: termene ferme, garanții financiare, mecanisme de control?
pai normal, cine face legea aia? stiu eu ca proiectu’ ala era mort din 2021, dar ei au dat-o in 2023, deci ceva nu e ok. lipsesc termene clare, garanții financiare, și cine răspunde? vezi să nu plece terenul pe nimic.