Rusia sau reprezentanții săi lansează drone de recunoaștere deasupra rutelor folosite de SUA și aliați pentru transportul de provizii militare prin estul Germaniei. Informația a ajuns la public după relatări și discuții între oficiali americani și europeni, iar investigațiile pun accent atât pe colectarea de date, cât și pe riscul ca aceste informații să servească operațiuni de sabotaj.
De mai multă vreme occidentalii au semnalat o campanie de sabotaj care a vizat infrastructură din mai multe țări: incendii la depozite în Marea Britanie, un atac asupra unui baraj din Norvegia, încercări de a tăia cabluri submarine în Marea Baltică și alte acțiuni menite să apropie războiul din Ucraina de Europa și să slăbească sprijinul pentru Kiev. După un vârf anul trecut, numărul incidentelor scapate sub eticheta sabotaj a scăzut considerabil anul acesta, după cum arată evaluările serviciilor de informații occidentale. Reducerea pare legată cel puțin parțial de sporirea măsurilor de securitate în Europa și de eforturile agențiilor de informații americane și europene de a detecta și preveni astfel de atacuri.
Specialiștii notează și o componentă diplomatică: pe fondul unor negocieri care vizează încetarea conflictului din Ucraina, actele de sabotaj par a fi mai rare. Seth Jones, analist la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a observat că frecvența atacurilor a crescut substanțial între 2022 și 2024, dar că în primele șase luni ale acestui an numărul incidentelor care pot fi clasificate drept sabotaj s-a redus semnificativ, înregistrându-se doar patru cazuri. Institutul Internațional pentru Studii Strategice a confirmat, de asemenea, o scădere numerică a operațiunilor de sabotaj, dar a avertizat că ameninţarea rămâne, în condițiile în care coordonarea europeană pentru răspuns este încă dificilă.
Partea de schimb de informații între Washington și capitalele europene a jucat un rol important în prevenirea unor atacuri. În timpul administrației Biden, iar apoi și sub administrația Trump, serviciile americane au furnizat date guvernelor europene pentru a ajuta la construirea unui front comun în fața amenințărilor. Aceste informații au alertat, de pildă, autoritățile germane cu privire la posibila trimitere a unor dispozitive explozive sau incendiare la bordul unor avioane cargo care survolau Germania. Avertizarea a condus la arestarea, în luna mai, a trei cetățeni ucraineni reținuți în Germania și Elveția; procurorii federali din Berlin au apreciat atunci că planul făcea probabil parte dintr-o conspirație de a deteriora infrastructura logistică pentru transportul comercial de mărfuri.
Chiar dacă operațiunile de informații ruse au intrat sub o supraveghere mai strictă, serviciile occidentale spun că Rusia și-a păstrat capacitatea de a recruta oameni pentru a duce la îndeplinire atacuri în Europa. Din acest motiv, oficialii militari americani și europeni sunt îngrijorați de zborurile cu drone detectate în estul Germaniei, în special în regiunea Thüringen. Sursele americane confirmă existența acestor zboruri, dar nu pot stabili cu certitudine originea lor; evaluarea predominantă este că dronele au fost pilotate sau direcționate de actori legați de serviciile ruse.
Presiunea crescândă asupra spațiului aerian a dus la întărirea sistemelor anti-drone la unele baze militare germane. Reportaje în presa germană, inclusiv WirtschaftsWoche, au relatat că astfel de zboruri reprezintă un risc semnificativ pentru securitate și au menționat indicii potrivit cărora unele drone ar fi fost fabricate în Iran. Unele surse de informații germane cred că o parte a zborurilor ar fi putut fi operate de pe nave din Marea Baltică.
Rămâne în discuție cât din această activitate reprezintă supraveghere pură și cât ar putea alimenta viitoare acte de sabotaj. Cum ar trebui autoritățile europene să-și prioritizeze răspunsul la aceste amenințări?
Ufff, chestia cu dronele astea nu mă surprinde prea mult dar tot e creepy. am citit si eu ceva pe-afară: rușii au folosit din astea de recunoaștere si în Siria, plus iranienii le vând în masă, deci nu e neapărat „opera directă” a statului mereu, pot fi interpuși.
si da, chestia cu cabluri submarine e reală, ălea sunt greu de reparat și afectează mult comunicarea; dacă se taie fibra, afectezi comerț, bănci, chestii vitale. deci nu e doar „sabotaj ca in filme”, e tactică bună ca sa semeni haos.
pe bune, eu cred că europenii ar trebui: mai multe patrule maritime în baltic, mai multe drone anti-drone la aeroporturi şi rute logistice, si schimb mai rapid de date intre spionajele locale (nu doar între washington și capitale). plus training pt personalul civil, ce sa verifice la depozite, la vagoane, chestii simple care pot preveni.
nu-s expert dar surveillence data + analiza comportamentală a traficului ar arata repede ce e in neregula. si sa nu uitam: nu e doar problema militară, e și economică.
si btw, cine zice ca s-a oprit definitiv? negocieri sau nu, actorii non-statali tot pot lovi. vezi sa nu lăsăm garda jos. 😉