România a reuşit în doar câţiva ani să transforme un capitol mai puţin flatant într-un reper la nivel european: Sistemul de Garanţie-Returnare operat de RetuRO a pus ţara pe harta celor mai eficiente mecanisme de reciclare din Uniunea Europeană, iar vestea a ajuns până la Bruxelles. De la experienţele nordice care au început să colecteze sticle şi flacoane cu zeci de ani în urmă, până la aplicaţii digitale şi investiţii bancabile din prezent, parcursul României demonstrează cum un proiect tehnic poate schimba comportamente sociale şi dinamica economiilor locale.
Analiza CES București arată că, la numai doi ani de la lansare, SGR România este al treilea cel mai mare sistem de acest tip din UE, după Germania şi Polonia. Piaţa pe care activează gestionează anual peste 5 miliarde de ambalaje, iar modelul românesc este considerat cel mai mare sistem de garanţie-returnare complet integrat din lume, pentru că acoperă simultan PET, metal şi sticlă sub o administrare centralizată. Rezultatele nu sunt doar statistici; ele se văd în volumele colectate: 3, 36 miliarde de ambalaje în 2024 şi, în primele zece luni ale lui 2025, 4, 5 miliarde de ambalaje returnate din 5, 3 miliarde puse pe piaţă, ceea ce reflectă o creştere rapidă a ratei de colectare.
Performanţa e susţinută de finanţări consistente: un împrumut iniţial de 4 milioane de euro de la producători, un împrumut verde de 86 milioane de euro şi planuri de investiţii de 70 milioane de euro până în 2029. Doar pentru 2025 au fost alocaţi 33, 7 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii. În context european, sistemele comparabile ating în medie o rată de colectare de 88%, iar SGR România livrează constant rate peste 80%, ceea ce explică de ce operatorul RetuRO vorbeşte despre capacitatea ţării de a contribui cu experienţă operaţională la agenda europeană a circularităţii.
Dincolo de impactul asupra mediului, SGR produce şi beneficii economice palpabile. Fiecare leu investit generează aproximativ 0, 57 lei valoare adăugată în economie, iar administraţiile locale economisesc anual peste 112 milioane lei prin separarea fluxului SGR de deşeurile municipale. Mai presus de cifre, schimbarea de comportament este evidentă: tinerii văd returnarea ambalajelor ca un gest pentru mediu, familiile folosesc sistemul ca pe un instrument educativ, iar seniorii îl percep ca pe o formă de implicare civică. Ca să glumim puţin, românii au învăţat rapid să salveze sticlele, parcă ar salva locuri în parcarea de weekend.
Experienţa acumulată a ajuns şi în discuţiile europene: CES Bucureşti a organizat o masă rotundă la Parlamentul European pentru a prezenta modelul românesc şi a discuta cum ar putea fi transpus în alte state membre. Concepţia SGR urmăreşte reciclarea în circuit închis, reducând dependenţa de resurse virgine şi contribuind la obiectivele UE privind gestionarea durabilă a materialelor. Implementarea practică, însoţită de finanţare şi implicarea publicului, face din SGR un studiu de caz util pentru decidenţi şi operatori din alte ţări.
SGR România a devenit al treilea cel mai mare sistem de garanţie-returnare din UE. RetuRO, 4, 5 miliarde de ambalaje returnate şi economii de peste 112 milioane lei pe an arată că un mecanism bine conceput poate genera simultan efecte economice, sociale şi de mediu. Modelul pune accent pe infrastructură, finanţare verde şi educaţie civică, elemente pe care le pot prelua şi alte state, nu doar prin copiere tehnică, ci şi prin adaptare culturală la obiceiurile locale. Cum crezi că ar putea fi exportat acest model în oraşele din care vii sau în care trăieşti?
Fii primul care comentează