De la pieţele aglomerate din secolul XIX până la mallurile care s-au transformat în adevărate agora ale divertismentului, evoluţia spaţiilor comerciale evidenţiază cât de mult s-a schimbat modul în care ne petrecem timpul liber. Nhood, o companie de servicii şi soluţii imobiliare prezentă în 10 ţări europene, a publicat primul studiu dedicat pieţei de entertainment activ din centrele comerciale din România, iar analiza include 60 de malluri cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 2, 7 milioane metri pătraţi.
Raportul cartografiază 116 formate distincte de entertainment activ, operate de 54 de furnizori, şi pleacă de la o separare clară între formele pasive şi cele active de divertisment, concentrându-se pe cele care implică participarea vizitatorilor: de la locuri de joacă şi arcade la atracţii imersive şi Family Entertainment Centers. Potrivit lui Bogdan Aldea, Head of Business Development la Nhood România, iniţiativa avea rolul de a acoperi lipsa unor date concrete care să susţină deciziile de investiţii şi strategiile de dezvoltare; pe scurt, entertainmentul a încetat să mai fie un serviciu complementar şi a devenit un element cheie în diferenţierea mallurilor ca destinaţii de petrecere a timpului liber.
Datele indică că componenta de entertainment activ a fost evaluată la 28–30 milioane euro în 2024, sumă care nu include segmentul de socializare competitivă, precum bowling, biliard sau tenis de masă, care înregistrează de asemenea creşteri rapide. Piaţa locală a cunoscut o expansiune puternică: 95% dintre centrele analizate integrează cel puţin o componentă de entertainment activ, iar dimensiunea pieţei aproape s-a triplat faţă de 2019. Această dinamică confirmă transformarea entertainmentului într-un pilon structural al ecosistemului comercial.
România pare să avanseze într-un ritm mai alert decât unele pieţe europene mature: în timp ce în Austria, Germania sau Italia între 40% şi 55% din centre nu includ astfel de facilităţi, la noi doar 5% dintre malluri sunt lipsite de ofertele active. Schimbarea este alimentată de preferinţele vizitatorilor, care caută experienţe interactive şi noutate, iar mallurile răspund prin extinderea portofoliului de concepte, importul de atracţii internaţionale şi mizând pe formate imersive. Fragmentarea pieţei, vizibilă mai ales în segmentele de locuri de joacă şi arcade, lasă loc pentru diversificarea operatorilor şi maturizarea modelelor de business.
Centrele comerciale rămân destinaţii preferate pentru cumpărături şi petrecere a timpului liber în rândul românilor. Dezvoltarea unui ecosistem coerent de entertainment, adaptat cererii locale şi susţinut de date şi specializare, poate transforma mallurile din simple huburi comerciale în locuri complete de recreere.
Studiul Nhood arată că 95% dintre malluri au cel puţin un element de entertainment activ. Această cifră, corelată cu valoarea estimată de 28–30 milioane euro şi cu cele 116 formate identificate, indică un teren propice pentru testarea unor concepte noi precum Family Entertainment Centers sau atracţii imersive, dar şi necesitatea unor modele operaţionale mai solide. Există potenţial atât pentru extinderea reţelelor de operatori, cât şi pentru proiecte care să transforme mallurile în destinaţii de timp liber comparabile cu pieţele europene mature. Vă interesează să aflaţi ce formate de entertainment preferaţi când vizitaţi un mall?
Fii primul care comentează