Războiul tarifelor între Statele Unite și restul lumii începe să-și arate tot mai limpede efectele la raft și în rapoartele financiare ale companiilor. De la creșterea tarifelor instituită de administrația Trump până la reacțiile producătorilor și modificările din comerțul mondial, noile taxe vamale schimbă în mod palpabil costurile și fluxurile comerciale.
Politica comercială americană, cu reverberații istorice ce amintesc de perioade protecționiste, nu mai rămâne doar la nivel declarativ: cercetările recente arată că povara tarifelor cade în mare măsură pe umerii firmelor din SUA și, indirect, pe consumatori. Profesorul Alberto Cavallo de la Harvard urmărește prețurile a peste 359.000 de produse și indică faptul că majoritatea costurilor par a fi suportate de companiile americane. Analizele sale relevă că prețurile bunurilor importate au crescut, în medie, cu 4%, iar cele ale produselor interne cu 2% de când noile tarife au fost introduse în martie. Contradicția din retorica oficială, că țările străine vor plăti pentru protecționismul american, este infirmată de datele de piață: furnizorii externi absorb doar o mică parte din scumpiri, iar producătorii locali preiau restul, fie prin comprimarea marjelor, fie prin majorarea prețurilor finale. Nu este, așadar, o factură plătită de alții, așa cum sugerau unele slogane.
Creșterile de preț sunt mai accentuate la produsele pe care SUA nu le pot produce în masă intern, precum cafeaua, dar și la bunuri importate din țări vizate direct de noile taxe, cum este Turcia. Totuși, majorările observate sunt mai mici decât nivelul tarifelor în sine, sugerând că o parte din povară este preluată de furnizori sau de lanțurile de distribuție. Cercetători de la Yale confirmă această tendință și notează că producătorii străini nu absorb semnificativ tarifele americane. Datele arată scumpiri ale bunurilor importate din China, Germania, Mexic, Turcia și India; Japonia pare să facă excepție.
Schimbările nu au apărut instantaneu: tarifele medii au crescut de la aproximativ 2% la 17%, iar adaptarea la noul regim comercial va dura luni de zile. Estimările plasează la circa 30 de miliarde de dolari pe lună suma taxelor suplimentare aplicate importurilor, o mărime suficientă pentru a afecta lanțuri întregi. Unele companii au reacționat deja prin majorări de preț: Procter & Gamble, EssilorLuxottica, cunoscută pentru Ray-Ban, și Swatch Group s-au numărat printre firmele care au transferat costurile către consumatori, în timp ce producătorii auto europeni au încercat să absoarbă parțial impactul pentru a-și păstra cota de piață. Un sondaj Reuters arată că 72% dintre companiile din Europa, Orientul Mijlociu și Africa au majorat prețurile de la începutul disputei comerciale.
Efectele sunt vizibile și la nivel macroeconomic: exporturile Uniunii Europene către Statele Unite au scăzut cu 4, 4% în iulie, iar exporturile Germaniei au înregistrat un declin de peste 20% în august. Organizația Mondială a Comerțului a redus prognoza de creștere a volumului comerțului global pentru anul următor la doar 0, 5%, invocând efectele întârziate ale tarifelor americane. Economiștii avertizează că, deși impactul imediat asupra inflației pare moderat, efectul cumulativ al tarifelor ar putea adăuga până la un punct procentual la inflația de bază din SUA în următoarele 12 luni. Rezerva Federală estimează deja o contribuție de 30–40 de puncte de bază la rata curentă a inflației din cauza noilor tarife, deși unii oficiali consideră că majorările vor fi temporare.
În același timp, scăderea cererii externe și scumpirea importurilor cresc riscul unei contracții mai ample a comerțului global. Banca olandeză ING estimează că exporturile europene către SUA s-ar putea reduce cu 17% în următorii doi ani, ceea ce ar costa economia UE în jur de 0, 3% din PIB. Economistul ING Ruben Dewitte avertizează că impactul complet al tarifelor încă nu s-a manifestat și că efectele vor deveni evidente în lunile următoare, fiind dificil de inversat.
Efectele observate, creșteri ale prețurilor la importuri de 4%, scăderi ale exporturilor germane de peste 20% într-o lună, tarife medii ridicate la 17% și taxe suplimentare estimate la 30 de miliarde de dolari lunar, arată că deciziile comerciale au consecințe concrete asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra buzunarelor consumatorilor. Ajustările firmelor, fie prin absorbția costurilor, fie prin majorarea prețurilor, sunt măsuri tactice care pot atenua temporar impactul, dar nu elimină schimbările structurale pe termen mediu. În esență, dezbaterea ridică întrebarea cum pot politicile comerciale să împace protecția industriei interne cu stabilitatea prețurilor și sănătatea schimburilor economice globale. Viitorul depinde de deciziile politice, adaptarea companiilor și evoluția cererii externe.
Studiile Harvard și Yale, datele privind exporturile UE și estimările Băncii ING arată că tarifele au efecte reale, cuantificabile, și că acestea nu se reduc la simple calcule politice; schimbările afectează produse concrete, precum cafeaua sau ochelarii Ray-Ban, și companii cunoscute, cum sunt Procter & Gamble și Swatch. Care crezi că va fi cel mai vizibil efect al acestor tarife în viața de zi cu zi: scumpirea produselor importate sau reducerea disponibilității unor bunuri?
Fii primul care comentează