Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, anunță cum va începe anul școlar 2025-2026, explicând ce măsuri fiscale-bugetare afectează sistemul și de ce au fost adoptate. Mesajul vine dinspre minister, la început de septembrie, când deciziile trebuie puse în practică și când atenția publică e mare.
Se pleacă de la o realitate simplă: măsurile luate nu sunt dorite, dar au fost considerate necesare pentru a asigura plata salariilor și a burselor până la sfârșitul anului și pentru a păstra stabilitatea financiară a țării. Măsurile fac parte dintr-un pachet fiscal-bugetar stabilit în Acordul politic al coaliției și reglementat în Legea Fiscal-Bugetară 141/2025. Scopul declarat al ministerului a fost să nu se recurgă la disponibilizări și să nu se reducă salariile, iar multe intervenții sunt gândite ca temporare, în linie cu practici întâlnite în alte state din Uniunea Europeană.
În perioada recentă, deciziile au fost calibrate și pentru a nu periclita evaluările internaționale (S&P, Fitch), care au influențat menținerea finanțării europene și poziționarea României în raportările financiare. Autoritățile așteaptă în continuare evaluările Moody’s și ale Comisiei Europene, care pot deschide perspective pentru 2026. Până atunci, educația a fost inclusă în Pachetul I pentru că noile măsuri trebuiau aplicate din momentul începerii activităților: septembrie.
Despre reacții: au existat critici și îngrijorări, unele justificate, altele excesive sau bazate pe dezinformare. Ministrul spune că a ales comunicarea ponderată în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu genera agitație care ar fi afectat echilibrul financiar al țării. Acum, pe când evaluările importante se apropie, ministerul oferă detalii mai nuanțate despre decizii.
Situația personalului didactic și a normelor: pentru anul școlar 2025-2026 sunt înregistrate aproximativ 214.700 de norme în sistem, față de 229.110 în anul precedent. Dintre acestea, circa 156.390 sunt ocupate de titulari, un număr similar cu anul anterior; restul se vor acoperi prin suplinitori sau prin plata cu ora acolo unde rămân posturi libere. Ministrul subliniază că suplinitorii calificați contribuie semnificativ la calitatea educației și că vor veni detalii pe măsură ce se finalizează etapele de mobilitate didactică.
Creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână aduce România aproape de media europeană de predare (aproximativ 20 de ore pe săptămână, conform raportului Eurydice, 2021). Argumentul ministerului este că mai multe ore de predare susțin interacțiunea elev-profesor, cu condiția să scadă povara birocratică pentru profesori. Ministerul a început deja măsuri în această direcție și menționează că majoritatea titularilor (98, 6%) au reușit să primească cele două ore în plus în aceeași unitate școlară, evitând astfel fragmentarea normei. Pentru cei afectați de fragmentare, s-au creat reglementări care să limiteze schimbarea excesivă a cadrelor în mai multe școli.
Despre orele remediale: introducerea lor, în special în învățământul primar, are ca scop consolidarea cunoștințelor, recuperarea competențelor neasimilate și aplicarea practică a celor învățate. Ministerul estimează că astfel se pot reduce atât abandonul școlar, cât și numărul persoanelor cu analfabetism funcțional, o problemă descrisă ca risc de securitate națională.
Reorganizarea rețelei școlare a redus fragmentarea cu aproximativ 8, 1% și a permis o mai mare flexibilitate în construcția normelor didactice. Această reorganizare va fi testată în anul în curs, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru 2026-2027. Autoritățile locale au păstrat cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, iar acolo unde s-au făcut modificări, copiii și personalul au rămas în structurile existente.
Reglarea limitelor de elevi în clasă nu a produs schimbări dramatice: majoritatea claselor se încadrează în limitele stabilite. Au fost însă eliminate situații extrem de neobișnuite de la anul precedent, când au existat clase cu 1 sau foarte puțini elevi în anumite etape. În plus, păstrează reducerile de efective pentru clasele cu copii cu cerințe educaționale speciale și se descurajează folosirea excepțiilor pentru depășirea limitelor maxime. Dacă se va decide menținerea învățământului simultan în viitor, ministerul atrage atenția că sunt necesare metode didactice și training pentru cadrele care vor preda în acest format.
Bursele: fondul de burse din acest an va fi mai mare decât în 2022-2023, dar nu poate fi comparat cu alocările din 2023-2024 sau 2024-2025, când contextul politic și legislativ era diferit. Chiar în condițiile restricțiilor bugetare, ministerul a prioritizat bursele sociale pentru a susține accesul la învățământ al copiilor din medii defavorizate. Pentru perioada de tranziție, se propune implicarea autorităților locale și a companiilor în susținerea fondului de burse. De asemenea, ministerul consideră că, odată încheiată reechilibrarea fiscal-bugetară, ar trebui revizuită metodologia de acordare a burselor pentru studenți și repus un procent rezonabil pentru performanța olimpică la elevi.
Plata cu ora a fost aliniată la valoarea corespunzătoare orei de salariu raportată la timpul total de lucru, ca opțiune voluntară pentru cadrele didactice. În viitor pot fi analizate valori diferențiate în funcție de contexte specifice.
Pe termen scurt, ministrul propune implicarea profesorilor pensionați în activități educaționale și o planificare atentă a bugetului pentru 2026, inclusiv implementarea PNRR renegociat, cu finalizare planificată în august 2026. Pe termen mediu, se dorește ca legea salarizării să asigure salariul de start pentru debutantul/asistentul universitar, pentru a crește atractivitatea domeniului. Pe termen lung, obiectivele rămân ambițioase: 15% din bugetul general consolidat pentru cheltuieli în educație și 1% din PIB pentru cercetare. Măsurile temporare trebuie ajustate pe măsură ce țara iese din criza fiscal-bugetară.
Ministrul afirmă că reformele propuse în Raportul QX nu sunt abandonate, doar amânate pe linia priorităților; pe măsură ce se depășește criza, e de așteptat intensificarea reformelor în curriculum pentru învățământul preuniversitar și în evaluare și reorganizare pentru învățământul superior și cercetare.
Mesajul final este unul de colaborare: nemulțumirile sunt recunoscute, dar se insistă pe solidaritate, decizii raționale și evitarea transformării dezacordurilor în conflicte care să afecteze imaginea sistemului. Ministrul spune că a acceptat sacrificiul de imagine pentru a proteja funcționarea sistemului și că prioritatea imediată este un început de an școlar funcțional, fără festivisme nepotrivite în condițiile de criză, urmat de reforme de dezvoltare când contextul financiar va permite.
Ce aspect din aceste măsuri ți se pare cel mai important pentru îmbunătățirea funcționării școlilor?
cel mai ok mi se pare ideea cu reducerea birocrației ca să suporte profesorii orele în plus. serios, dacă le dai 2 ore în plus dar îi încarci cu hârtii și proiecte fără sens, n-are rost. și da, suplinitorii calificați sunt o soluție reală, dar trebuie plata decentă imediat, nu promisiuni. plus: implicarea primăriilor și firmelor pt burse e ok, dar verificați transparent cum se cheltuie, ca să nu dispară banii pe pomeni locale. în rest… solidaritate ok, dar nu ține loc de investiții pe termen lung, cine știe când vin alea.