Matthias Steiner, director senior de inovație globală la Syntax, descrie modul în care Generative AI (GenAI) reconfigurează peisajul dezvoltării software în corporațiile globale, evidențiind atât posibilități de creștere a productivității, cât și pericolul erodării avantajelor tehnologice tradiționale. De la primele etape ale informatizării firmelor, când aplicațiile personalizate erau realizate de echipe reduse, până la actuala avalanșă de digitalizare care solicită aplicații, integrare și automatizări la scară largă, problema a rămas aceeași: prea puțini programatori pentru prea multe solicitări. Organizațiile au apelat la soluții precum outsourcing, platforme low-code/no-code și schimbări de priorități în metodologii agile, însă acestea au atenuat doar efectele, fără a rezolva deficitul structural dintre cerere și ofertă.
Înainte de GenAI, blocajele făceau parte din rutina echipelor IT: backlog-uri interminabile, proiecte amânate și decizii strategice constrânse de numărul redus de ingineri. Acest context a definit strategiile corporative și a transformat resursa umană calificată într-un element esențial. Apoi a apărut GenAI și dinamica s-a schimbat. Asistenții AI pentru programare nu vin să înlăture complet dezvoltatorii, ci să le amplifice productivitatea; iar posibilități noi se deschid nu doar pentru profesioniști. Combinarea platformelor low-code integrate cu GenAI și a utilizatorilor de business instruiți, așa-numiții citizen developers, permite persoanelor din afara echipelor tehnice să construiască sau să ajusteze aplicații, sub guvernanța IT, extinzând capacitatea de livrare fără a pierde controlul operațional.
Rezultatele concrete sunt ușor de remarcat: instrumente precum GitHub Copilot și suita OpenAI facilitează scrierea unui cod mai curat și mai funcțional, mult mai rapid. Efectele cumulate conduc la automatizarea sarcinilor repetitive, îmbunătățirea calității codului, accelerarea testării, refactorizării și documentării, reducerea erorilor și a muncii de remediere și, per ansamblu, la capacitatea de a rezolva backlog-urile lăsând în același timp loc pentru inovație. Practic, dezvoltarea software trece de la o realitate a penuriei la una plină de oportunități, dar această viteză aduce o consecință neașteptată: dacă toți devin mai productivi simultan, avantajul tehnologic distinct al unei companii se poate dilua.
Această pierdere a diferențierii tehnologice se explică prin trei direcții majore. Primul factor este cultura open-source, care reduce decalajul dintre lideri și noii intrați; bibliotecile și framework-urile publice permit adaptări rapide care pot uniformiza competențele în câteva luni. Al doilea este disponibilitatea largă a modelelor GenAI și a asistenților de codare, care transformă obstacolul „scrierii codului” în cel al implementării și rafinării. Al treilea este cloud-ul și paradigma API-first, care anulează avantajele infrastructurilor proprietare: medii enterprise pot fi replicate în ore, nu în ani. Când toți au acces la aceleași modele AI, la aceleași resurse cloud și la aceleași instrumente, simpla deținere a tehnologiei nu mai constituie un diferențiator.
Ce rămâne atunci ca avantaj sustenabil? Matthias Steiner susține că nu codul în sine mai păstrează companiile, ci întregul proces din jurul produsului. Avantajul durabil se clădește pe trei piloni interconectați: expertiza profundă în domeniu, care transformă viteza oferită de GenAI în soluții relevante pentru clienți; ingineria de produs modernă, susținută de GenAI, care integrează oameni, procese și pipeline-uri de la definirea cerințelor până la suportul post-lansare; și excelența go-to-market, adică livrare rapidă, bucle strânse de feedback și alinierea produs-marketing-vânzări-serviciu pentru a converti funcționalitățile livrate în valoare reală pentru utilizatori. Formula devine astfel Expertiză de domeniu înmulțită cu Inginerie condusă de GenAI și cu Excelență în lansare pe piață; dacă lipsește un element, avantajul dispare.
Pe termen lung, efectele sunt evidente: GenAI va diminua backlog-urile în general, dar, odată cu ele, vor dispărea și fortărețele construite exclusiv pe tehnologie. Vor prospera companiile care nu doar adoptă instrumente AI, ci le integrează în procesele de dezvoltare curente, încurajează o cultură orientată spre livrare rapidă și calitate și valorifică date proprietare și know-how industrial unic. Adoptarea devine o necesitate strategică, nu un experiment. Cine întârzie riscă să rămână în urmă în privința vitezei de lansare pe piață, a agilitații și a experienței clienților, iar poziția pe piață se poate schimba în ani, nu în decenii.
GenAI schimbă rapid raportul de forțe în dezvoltarea software. De aceea contează mai mult decât tool-urile: contează cum valorifici informația unică despre clienți și procese interne, cum integrezi AI în fluxurile de lucru și cât de repede convertești feedbackul în iterații concrete. Un exemplu practic: utilizarea GitHub Copilot și OpenAI pentru accelerarea scrierii codului trebuie combinată cu pipeline-uri automate de testare și cu echipe de produs care rulează experimente, astfel încât o funcționalitate livrată în două săptămâni să fie evaluată, ajustată și scalată în câteva cicluri. Dacă aceste legături nu sunt făcute, sporul de productivitate rămâne eficient doar pe hârtie. Crezi că organizația ta este pregătită să mute accentul de la tehnologie la procese și competențe de domeniu?
Fii primul care comentează