Fotbalul românesc pare din nou plin de întorsături de situație, asemenea unui serial cu multe episoade: firul narativ îi vizează pe Rapid, FCSB și tranzacțiile de jucători purtate la limita negocierilor, toate derulate pe scena transferurilor interne din România.
Originile acestor conflicte nu sunt recente: încă din primii ani ai fotbalului profesionist românesc, cluburile mari s-au luptat pentru jucătorii valoroși prin oferte, dezbateri publice și, ocazional, declarații tăioase. În 2024–2025, disputa dintre Rapid și FCSB a luat o formă clară: pare că Rapid are obiceiul de a propune primă oponenților aceiași fotbaliști pe care FCSB îi afișează public ca ținte. Ultimul caz este transferul lui Leo Bolgado de la CFR Cluj la Rapid, apărut după ce Gigi Becali anunțase că urmărește fundașul brazilian.
Nu e un fenomen singular. În trecut, FCSB a manifestat public interes pentru anumite nume, iar Rapid a intervenit apoi, uneori reușind să ia jucătorul sau cel puțin să deraieze drumul spre roș-albaștri. Exemplele cu Elvir Koljic sau Andrei Borza ilustrează bine această tactică, iar în cazul lui Daniel Bîrligea situația a decurs diferit: FCSB a obținut semnătura jucătorului de la CFR pentru peste două milioane de euro, în pofida încercării Rapid de a se implica.
Gigi Becali a povestit că s-a mirat când Dan Șucu, proprietarul Rapid, a încercat să deturneze transferul lui Bîrligea, subliniind că îl considera pe Șucu o persoană cinstită. În schimb, Victor Angelescu, acționar la Rapid, a relatat cum giuleștenii au profitat de blocarea negocierilor lui Koljic cu FCSB: bosniacul trecuse deja vizita medicală la roș-albaștri, dar Rapid a făcut o ofertă către Universitatea Craiova, s-a înțeles cu clubul și cu fotbalistul și l-a semnat. E o dovadă că dinamica negocierilor se poate schimba brusc, cu accent pe „rapid”, evident.
Cazul lui Andrei Borza a avut o perspectivă asemănătoare, dar din alt unghi. Becali susținea că oferise un milion pentru jucător, însă Borza a ajuns la Rapid pentru o sumă mai mică, ceea ce l-a surprins. Gică Hagi a prezentat o altă versiune, afirmând că Rapid a fost singura echipă concretă și hotărâtă să-l achiziționeze pe Borza, nu doar un nume aruncat în spațiul public.
Între timp, Rapid a realizat câteva achiziții notabile înainte de startul sezonului. Clubul l-a adus pe Kramer (fără cost de transfer), pe Bolgado (împrumut de la CFR), Keita (400.000 €), Hazrollaj (900.000 €), R. Stanciu (100.000 €) și Baroan (400.000 €). Această serie de transferuri reflectă o activitate organizată de cumpărări, iar Rapid susține că are un departament de scouting real, condus de Daniel Sandu, implicat în descoperirea unor jucători precum Rrahmani sau Jambor. Practic, Rapid afirmă că face muncă de detectiv al talentelor, pe când la FCSB deciziile de transfer sunt centralizate la patron: Gigi Becali rămâne figura care aprobă sau decide mutările, sprijinit uneori de propunerile lui Mihai Stoica și de opiniile antrenorilor.
Un alt aspect remarcat la Rapid este numirea italianului Mauro Pederzoli ca director sportiv. Pederzoli are experiență în cluburi din Italia precum Torino, AC Milan Youth, Novara sau Parma, dar, cel puțin deocamdată, influența sa directă în privința transferurilor nu e vizibilă. Antrenorul Costel Gâlcă a fost numit de acționari, iar jucătorii aduși vara trecută erau observați în țară sau urmăriți de club de mai mult timp, astfel încât rolul lui Pederzoli nu pare încă decisiv.
Relațiile dintre liderii celor două cluburi sunt ambivalente: în privat, Dan Șucu ar fi felicitat-o pe Becali la aniversări și după victorii, dar în comunicate publice Șucu l-a atacat dur pe patronul FCSB, acuzându-l de practici neadecvate din trecut. Pe de altă parte, Becali susține că Șucu îi este prieten, deși rivalitatea publică este evidentă. Această combinație între vorbe amabile la telefon și atacuri verbale în spațiul public nu e neobișnuită în fotbal, dar relevă cât de complexe sunt relațiile dintre proprietarii de cluburi.
Câteva repere cronologice ajută la conturarea tabloului: Dan Șucu a devenit acționar la Rapid în 2022; sub conducerea sa, giuleștenii nu au obținut încă o performanță majoră. Gigi Becali conduce FCSB din 2003, perioadă în care clubul a câștigat șapte titluri și s-a calificat de 16 ori în grupele competițiilor europene. Aceste cifre explică parțial de ce FCSB rămâne atât de vocală în identificarea jucătorilor și de ce Rapid încearcă, rând pe rând, să-și croiască propriul drum.
Dincolo de nume și sume, tema centrală se referă la cine controlează traseul jucătorilor în România: deciziile centralizate și expunerea publică a unor ținte pot genera oportunități pentru adversari, iar departamentele de scouting bine conduse pot transforma observațiile anterioare în achiziții eficiente. Numele Elvir Koljic, Daniel Bîrligea și Andrei Borza sunt exemple clare ale modului în care negocierile se pot întoarce, iar sumele implicate, de la câteva sute de mii la peste două milioane de euro, arată miza financiară reală. Rapid a optat pentru un mix între recrutări interne și strategii de ofertare rapidă, în timp ce FCSB rămâne un actor influent prin deciziile directe ale patronului și prin istoria sa de succese.
Cât de mult vor influența aceste manevre piața internă de transferuri și echilibrul dintre cluburi într-un sezon care anunță dispute strânse?
Fii primul care comentează