Multă lume a aflat deja cât de rapid progresează inteligența artificială și cât de ușor ajunge în buzunarele și pe telefoanele oamenilor. Aici avem o problemă evidentă: atacuri cibernetice îndreptate împotriva persoanelor în vârstă, folosind AI pentru a construi înșelătorii tot mai convingătoare. Experții trag semnale de alarmă deoarece tehnologia le oferă infractorilor instrumente noi, însă scenariile folosite pentru a fura bani sau date personale rămân, în esență, aceleași de decenii.
Datele sunt îngrijorătoare: raportul The Hidden Cost of Scams arată că adulții peste 65 de ani din Marea Britanie pierd, în medie, aproape 4.000 de lire fiecare, iar pierderile totale se apropie de 7, 4 miliarde de lire. Motivul e simplu: mulți vârstnici au economii, proprietăți și un istoric financiar solid, iar pe deasupra tind să fie mai încrezători sau politicoși când sunt abordați. Adăugați aici o lipsă de familiaritate cu capabilitățile AI, iar combinația devine periculoasă.
Ce aduce AI nou pentru escroci? Posibilitatea de a clona voci, de a genera videoclipuri deepfake și de a folosi cantități mari de informații publice pentru a crea mesaje personalizate. Cu cât infractorii găsesc mai multe imagini, clipuri sau detalii despre viața unei persoane online, cu atât le este mai ușor să construiască identități false care par autentice. Așa apar apeluri în care o voce clonată cere ajutor pentru un nepot, clipuri în care „un prieten” solicită bani sau mesaje care par a fi trimise de o instituție oficială.
Totuși, peisajul nu este complet nou: romance scam-urile, escrocheriile cu suport tehnic, înșelătoriile în care se pretinde că un membru de familie este într-o situație gravă sau fraudele cu premii false sau donații fictive rămân scenarii comune. Se schimbă mijloacele, nu scenariile de bază. De aceea, recunoașterea tiparelor clasice rămâne una dintre cele mai bune apărări, pentru că multe instrumente AI doar reproduc metode care au funcționat anterior.
Un alt punct important este că victimele în vârstă raportează fraudele mai rar. Mulți nu știu cum să depună o plângere sau se simt rușinați că au fost păcăliți. Ar trebui să tratăm înșelătoria ca pe un furt din buzunar sau o spargere: rușinea nu ajută, iar raportarea poate preveni alte abuzuri. Tomas Sinicki, director la NordProtect, recomandă vigilență la semnele clasice: cereri urgente sau secrete, transferuri de bani neobișnuite sau activitate suspectă în conturi.
În practică, asta înseamnă atenție la apeluri sau mesaje care cer acțiuni imediate, la solicitări de instalare de programe sau de a oferi acces la dispozitive și la orice urgență financiară neobișnuită primită prin canale nesigure. Educarea și discuțiile deschise cu rudele în vârstă despre aceste tipare pot reduce semnificativ riscul. Nu există o soluție tehnică care să elimine complet ingineria socială; recunoașterea poveștii false rămâne cea mai eficientă apărare.
Raportul cu cifrele din Marea Britanie, exemplele de scheme (romantice, suport tehnic, „bunicul în dificultate”, amenințări de la instituții false) și avertismentul că AI amplifică eficacitatea acestor înșelătorii scot în evidență o realitate clară: instrumentele se perfecționează, dar psihologia înșelătorului rămâne aceeași. Menținerea vigilenței, raportarea incidentelor și informarea persoanelor vulnerabile sunt pași practici pe care îi putem face acum. Cei care îngrijesc persoane în vârstă sau au rude peste 65 de ani pot verifica împreună conturile, pot stabili proceduri simple de verificare pentru cererile urgente și pot învăța semnele tipice ale unei înșelătorii.
Raportul menționat și recomandările lui Sinicki arată limpede că problema este atât tehnologică, cât și socială, iar lupta împotriva acestor înșelătorii cere colaborare între profesioniști, familie și comunitate. Creșterea accesului la informație și încurajarea raportării pot limita pagubele financiare și emoționale. Ce măsuri crezi că ar fi cele mai eficiente pentru a proteja persoanele în vârstă din jurul tău?
Fii primul care comentează